Am urmărit zilele astea reacţiile din ziare şi de pe bloguri vis-a-vis de conflictul din Gaza şi opiniile general-populare despre evrei şi am tras două concluzii:
- Maghiarii din Sfântu-Gheorghe au tot dreptul să-i atace cu rachete pe prahoveni, buzoieni sau doljeni (depinde de raza de acţiune a rachetelor).
- Tot ceea ce se întâmplă acum vine din lipsa de imaginaţie religioasă a europenilor şi arabilor. N-au fost în stare să-şi imagineze şi ei o religie a lor, cât de cât originală, cu dumnezeii lor, profeţii lor, sfinţii, arhanghelii lor şi au pus ochii pe tot ceea ce au văzut, imaginat, interpetat, povestit şi scris evreii de-a lungul istoriei lor. Au pus ochii pe religia evreilor, le-au furat-o cu nesimţire, fără să-i doară în pix de drepturile de autor şi au transformat fostul teritoriu al evreilor în locurile lor sfinte şi le-au călărit mii de ani, uitând un lucru minor: toate sunt evreieşti, şi locurile, şi personajele, şi zeul suprem, şi fi-su, şi văr-su lu’ fi-su, şi îngerii, şi apostolii, şi toţi profeţii. Iar cele două tinere religii, isterice la început, specializate în exterminarea meticuloasă a infidelilor mai apoi, au început să le-o tragă evreilor şi la ei acasă şi pe unde i-au mai prins, din frustrare, invidie literară şi tot felul de superstiţii tâmpite.
În continuare voi explica şi argumenta mai pe larg cele două concluzii.
Iată justificările, avant la lettre, ale unui posibil viitor Hamas condus de Verestoy (responsabilul cu finanţarea şi logistica), Marko (intelectualul Mişcării) şi Frunda (liderul spiritual):
- Maghiarii sunt majoritari în cele două judeţe (aşa-zisa Fâşie Harcov), această cartofo-palestină a României. Ok, poate n-or fi fost majoritari dintotdeauna, dar ce mai contează ce s-a întâmplat acum 1300 de ani? La urma urmei, cu o marjă de eroare de câteva sute de ani, arabii şi maghiarii au ajuns cam în acelaşi timp pe teritoriile în dispută, Harcov şi Palestina, în timp ce protopicioarele român şi evreiesc călcaseră mai demult pe acest două plaiuri dar, repet, n-o să ne întoarcem acum în timp, că dacă e s-o luăm aşa nici indo-europenii nu au prea multe drepturi istorice asupra Europei, având în vedere că nu au fost primii pe aici şi că au ocupat-o cam cu forţa (când patriarhatul i-a tras-o matriarhatului – d-aia astăzi îl avem pe Patriarhul Daniel şi nu pe Matriarha Daniela). Oricum, în ceea ce priveşte protopiciorul român există anumite dubii, nu de altceva dar cel al cărui protopicior călca acum 1300 de ani pe plaiurile harcoviene, nu avea să afle decât la o mie de ani de la moartea sa că e român, deşi în timpul vieţii habar n-a avut de chestia asta.
- Anterior lui 1918, Harcov nu a făcut niciodată parte din vreun stat românesc, cu excepţia momentelor de aur ale Daciei Romane, dar p-atunci nu existau români şi statul era roman fără esc iar î-ul din a nici nu fusese inventat. În schimb Palestina a făcut parte dintr-un stat evreiesc, chit că la un moment dat romanii au vrut să-i latinizeze şi pe ei şi să nască poporul evreio-roman. Nu le-a reuşit, aşa că s-au mutat la altă masă şi şi-au exersat metodele de agăţat cu alte popoare. Un bun exemplu e poporul dac (sau, mă rog, naţia getă, ca să dăm o tentă de heterosexaulitate situaţiei istorice şi să evităm şi cacofonia), în urma relaţiei născându-se poporul român. Cu această ocazie romanii şi dacele au constatat că se înţeleg bine la pat, chiar dacă pe limbi diferite şi chiar dacă, două mii de ani mai târziu, istoricii, economiştii şi antropologii vor ajunge la concluzia că nu e bine să faci popoare la beţie şi că latinizarea celor mai hoţi dintre traci nu e cea mai bună metodă anticorupţie.
- Sute de ani bune Harcovul a făcut parte din statul maghiar. Nominal însă n-a existat niciodată un stat numit Harcov. Fie vorba între noi, nici vreun stat numit Palestina nu a existat vreodată (oficial, cu numele de Palestina nu au existat decât provincii romane şi britanice, la 2000 de ani distanţă între ele). Nu a existat decât un teritoriu ale cărui limite geografice sunt vag definite (o bună parte din aşa-zisa Palestină se află în Iordania, Siria şi chiar Liban dar se pare că rachetele Hamas nu au o rază de acţiune atât de mare încât să ajungă până acolo). Ce se ştie însă e că numele respectiv vine de la filistini (greci) şi că prima atestare îi aparţine cui altcuiva decât lui Herodot (un istoric care e folosit chiar şi astăzi ca martor şi izvor de drept în disputele internaţionale dintre state sau în propaganda mai mult sau mai puţin naţionalistă).
- Ca şi Gaza, Harcovul e o zonă săracă şi izolată economic, fără ca ocupantul român să fi făcut ceva în ultimii 90 de ani pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor de acolo. Harcovul are totuşi un avantaj: maghiarii nu aruncă hârtii pe jos şi nici tot felul de chestii în aer. Drept pentru care, Harcovul arată mai bine decât Gaza. Dealtfel, nearuncatul în aer al chestiilor e şi motivul pentru care ocupantul român nu a închis graniţele Harcovului. În momentul în care vreun mustăcios pe nume Zoltan va arunca în aer autobuzul 368 în staţie la Răzoare sau când vreo unguroaică de 19 ani va exploda în Bamboo strigând “Attila rulz!” probabil că ocupantul român va închide graniţele Harcovului şi îşi va trimite generalii Puiu Iordănescu şi Gabriel Oprea la atac. Din fericire, la noi singura situaţie în care vreo unguroaică de 19 ani ar striga în Bamboo “Attila rulz!”, e când vede în parcare Q7-ele alb al numitului Attila, mijlocaş defensiv la Unirea Urziceni, amic al lui Poponeţ şi văr de al doilea al lui Boschet.
- Dacă hamaşii aruncă cu rachete, în condiţiile în care, aşa cum se vede în filmul lui Mel Gibson, evreii nu sunt cu totul străini de teritoriul disputat, de ce n-ar avea dreptul şi harcovii să arunce cu rachete, în condiţiile în care nu există nicio atestare istorică în Harcov (şi în general, în spaţiul carpato-danubiano-pontic) a cuiva care să se autointituleze poporul român, cel puţin până în epoca modernă (deci la câteva sute de ani după crearea Regatului Ungariei). Pentru cine n-a văzut filmul lui Gibson, fac un mic rezumat: soldaţii romani crucifică la un moment dat un evreu născut în perioada aglomeraţiei din hypermarketuri din mamă evreică şi tată natural şi care vorbea în citate din Noul Testament. Respectivul mai avea un văr, evident tot evreu, care deasemenea, vorbea în citate din Noul Testament. În film mai apar şi alţi evrei, printre care şi Maia Morgenstern. Anyway, ideea e că prin zona respectivă colcăia de evrei şi evident, de romani (ăştia erau peste tot – nu poţi să faci un film despre perioada respectivă fără să apară şi ei).
Mică istorie alternativă.
În anul de graţie 106, numitul Traian cucereşte Dacia, însă în ciuda eforturilor sale şi ale împăraţilor care îi vor urma, Imperiul nu reuşeşte să romanizeze populaţia locală. Ba chiar mai mult, dacii se revoltă în nenumărate rânduri, ceea ce îi face pe romani să decidă expulzarea tuturor dacilor care au scăpat de sabia scurtă dar vioaie a ocupantului. Însă reuşesc doar parţial şi câţiva daci rămân de prăsilă.
După o perioadă ceva mai ambiguă din punct de vedere istoric, perioadă în care prin zonă apar tot felul de ostrogoţi (de la care ne-a rămas celebrul ostropel), vizigoţi, pecenegi, cumani, bizantini, huni şi o grămadă de slavi, apar şi maghiarii (la puţin timp după ce în altă parte a lumii arabii cuceresc de la bizantini teritoriul numit mai târziu la CNN, Palestina).
Între timp, Gerula, un intelectual vizionar dar cam exaltat şi nerealist, crucificat de romani cu câteva sute de ani în urmă, devine celebru în toată lumea, dând naştere religiei pe care noi astăzi o numim gerulism (vezi şi Evanghelia după Varză, Barză, Brânză şi Mânz). Paradoxal sau nu, deşi toată lumea cunoscută (Mel Gibson încă nu-i descoperise pe mayaşi), se închină la Cartea de Istorie a dacilor şi la susnumitul Gerula, despre care se ştie că e făcut de o daco-getă cu Gebeleizis, şi deci e cel puţin 50% dac, urmaşii acestuia nu au o soartă prea fericită şi mai toţi le-o trag din toate poziţiile, pe unde-i prind. Dealtfel, şi respectivul Gebeleizis, cât ar fi el de zeu, tot dac e. Întortocheate sunt căile istoriei religiilor, de ce o fi ajuns Dumnezeul tuturor Gebeleizis, un zeu local al triburilor dace şi n-a ajuns Iahve, de exemplu, un zeu local al triburilor evreieşti, nu se ştie. De unde se poate trage concluzia că şi zeii se pot rata în carieră.
Revenind, la poporul ales din mica noastră istorie alternativă, adică la daci, aceştia când nu sunt arşi pe rug sunt expulzaţi din mai toată Europa iar când ajung acasă li se explică cu frumosul şi sabia că nu pot sta aici din cauză că acesta este un teritoriu sfânt pentru actualii proprietari, maghiarii. Care deşi au un profet al lor, de concepţie internă, Verestoy, celelalte personaje ale religiei lor, monozeul, mama lui Gerula, Gerula însuşi, sfinţii, îngerii şi alte notabilităţi sunt luate în franciză de la daci.
Mai mult decât atât, şi restul lumii cunoscute, adică toată Europa, consideră teritoriul respectiv ca fiind sfânt, drept pentru care, după ce dacii sunt expulzaţi din teritoriile sfinte ale Europei, unde sunt consideraţi venetici, europenii le explică, evident, cu frumosul, că nici acasă nu se pot duce, deoarece şi fosta lor casă e tot teritoriu sfânt al europenilor. Şi uite aşa toată distracţia asta ţine vreo două mii de ani: du-te-n colo, nu, nu acolo, nici acolo, al meu, al meu, nope, şi ăla tot al meu e, nu pune mâna pe aia, nici pe aia, ieşi afară, ba nu, nici afară nu e bine, nu veni încoa dar nu te duce nici încolo etc etc
La un moment dat sistemul acesta de gândire se coace, ajunge la maturitate şi vine cu soluţia finală la problema logică: dacă cineva nu are voie nici acolo, nici aici, atunci? Soluţie finală care cu largul concurs al tuturor europenilor e cât pe aci să reuşească. Cert este că după ce europenii sunt cât pe aci să-şi vadă visul cu ochii, rămân chiar şi ei îngroziţi de punerea în practică a acestuia şi, cel puţin la nivel declarativ, se mai liniştesc şi încearcă şi alte soluţii, una dintre ele fiind crearea unui stat pentru foştii subiecţi ai Inchiziţiei şi soluţiei finale.
Hartă furată de pe site-ul CIA. Dacă mă prind ăştia, am pus-o!
Suprafaţa: 20 770 kmp, adică cât Cosntanţa, Suceava şi Vrancea luate împreună. Marii Califi ai celor trei judeţe, Mazăre, Flutur şi Oprişan s-ar căca pe ei de râs dacă ar şti pentru ce se bat arabii şi evreii în direct la CNN.
Fie vorba între noi, europenii şi arabii au o grămadă de state, majoritatea dintre ele de enşpe ori mai mari decât Israelul. Dacă şi arabii, şi europenii au zeci de state, de ce să nu aibă şi evrei unul, fie el şi mic, înconjurat şi bombardat cu rachete şi salamaleci suicidali?
Revenind la istoria reală, trebuie să spunem că:
- Prezenţa populaţiei evreieşti în Palestina este neîntreruptă de câteva mii de ani încoace, chiar dacă în număr extrem de mic
- Evreii s-au refugiat în Palestina nu numai în secolele XIX şi XX ci şi pe toată perioada evului mediu (dar tot n-au scăpat, i-au prins cruciaţii din urmă)
- De fiecare dată când evreii s-au refugiat în Palestina, nu au făcut-o de plăcere. Ori au fost expulzaţi, ori asta era singura lor şansă de a scăpa cu viaţă în faţa persecuţiilor, Inchiziţiei sau nazismului. Cei care au scăpat cu viaţă de mâna înarmată şi temperamentul mai nervos al creştinilor şi-au lăsat în urmă casa, istoria şi agoniseala a întregi generaţii
- În 1948 în Palestina trăiau circa 1, 2 milioane de arabi şi 600 000 de evrei (în Ierusalim evreii erau majoritari încă de la sfârşitul sec XIX)
- Între 1948 şi 1970 peste 850 000 de evrei au plecat sau au fost expulzaţi din ţările arabe, care au început o politică de persecuţii împotriva evreilor, ca reacţie la formarea statului Israel (astăzi în Israel trăiesc cca 1,5 milioane de arabi – în statele arabe, din cca 800 000 de evrei în 1948 s-a ajuns la sub 8 000 în 2008)
- Conform planului ONU din 1947, pe teritoriul fostei provincii britanice Palestina ar fi trebuit să existe două state: unul israelian şi unul arab. Statul arab ar fi fost format din Gaza şi West Bank. Arabii s-au opus acestui plan iar în urma războiului din 1947-1948, Gaza şi West Bank au fost ocupate de Egipt şi Iordania.
- Între 1948 şi 1967 aceste teritorii au fost sub administraţia a două state arabe şi cu toate astea nu s-a făcut nimic pentru crearea unui stat palestinian (egiptenii şi iordanienii nici n-au vrut să audă de un stat palestinian, cel puţin nu atâta timp cât aceste teritorii au fost ocupate de ei, imediat ce aceste teritorii au fost ocupate de israelieni, întreaga lume arabă şi-a reamintit de statul palestinian).
- După ce Israelul ocupă Gaza în 1967, în 1978 Egiptul renunţă prin înţelegerea de la Camp David la orice pretenţie teritorială asupra acestui teritoriu.
- În perioada cât a ocupat West Bank-ul, Iordania le-a acordat palestinienilor de pe acest teritoriu cetăţenie iordaniană, ca să uite de un eventual stat palestinian, în ciuda protestelor liderilor palestinieni.
- Actuala situaţie a West Bank-ului este neclară din punct de vedere legal: pe de o parte se consideră că este sub ocupaţie israeliană (deşi Israelul şi-a retras o mare parte din forţele militare din zonă), pe de altă parte, Israelul este singurul succesor al provinciei britanice Palestina, fiind singurul stat legal format pe teritoriul fostei provincii şi deci singurul care ar putea emite pretenţii legale asupra West Bank-ului. Regatul Marii Britanii a renunţat la Provincia Palestina în 1948 iar Iordania a renunţat la orice pretenţii asupra West Bank-ului în 1988, ceea ce face ca actualmente acest teritoriu să nu aparţină legal niciunui stat şi nici statutul său de teritoriu ocupat să nu fie prea clar (Israelul a ocupat West Bank-ul în urma războiului din 1967, când acest era teritoriu iordanian, însă între timp Iordania a renunţat la orice pretenţii asupra sa).
- Singura importanţă a Înălţimilor Golan e strategic militară, fiind o bază ideală pentru artilerie şi fiind extrem de greu de cucerit fără pierderi uriaşe. În 1967 au fost folosite de artileria siriană pentru bombardarea oraşelor israeliene. Iniţial guvernul israelian s-a opus atacării acestui teritoriu din cauza pierderilor pe care armata le-ar fi suferit. Ocuparea acestui teritoriu de către israelieni a fost o decizie impusă de necesităţi strict militare şi defensive (israelienii sunt în continuă defensivă din 1948 încoace, atât în faţa vecinilor arabi, care i-au şi atacat în 1948, 1967 şi 1973, cât şi în faţa teroriştilor deghizaţi în palestinieni amărâţi care dimineaţa îşi beau cafeluţa în Gaza, îşi iau sufertaşul cu mâncare, ziarul, brâul cu explozibil şi pleacă la muncă în Israel)
- Între 1948 şi 1967 atât Gaza cât şi West Bank au fost folosite ca baze de atac împotriva Israelului.
- Strategia militară israeliană se bazează pe mobilizarea întregii populaţii apte de luptă, atunci când situaţia o cere. Acest lucru nu e posibil pe termen lung (cineva mai trebuie să şi muncească). Astfel, pentru Israel este vital să aibă iniţiativa strategică la graniţe. Ceea ce înseamnă că, ori atacă primul în cazul în care statele din jur îşi masează armate la graniţă (cum s-a întâmplat în 1967, când israelienii au reuşit să distrugă la sol întreaga forţă aeriană egipteană – cea mai puternică din zonă şi să învingă armatele egiptene, iordaniene şi siriene, prost conduse, prost organizate şi luate prin suprindere, deşi mult mai numeroase şi mai bine echipate), ori ocupă poziţii de apărare strategice, care îi dau posibilitatea, în ipoteza unui atac al vecinilor, să aibă timp să-şi mobilizeze armata (asta ca să nu fie nevoie să o ţină mobilizată tot timpul, lucru imposibil dealtfel).
- Armata israeliană s-a retras complet din Gaza în 2005 însă aceasta a continuat să fie o bază de atac a Hamas, fie că e vorba de atacuri cu rachete, fie că e vorba despre atentatori sinucigaşi care se duc la muncă în Israel şi explodează în mijloacele de transport în comun sau în localurile publice din oraşele israeliene.
- Din considerente strategic militare, Israelul se opune unui stat palestinian complet suveran, cu armată şi toate celelalte ce decurg din suveranitate şi acceptă doar o autoritate autonomă, cu suveranitate limitată şi fără armată. În condiţiile în care Palestina ar avea armată, israelienii se tem că în eventualitatea unui atac, arabii ar reuşi ceea ce au încercat şi nu au reuşit în 1967: să taie Israelul în două în mai puţin de o oră (prin ocuparea teritoriului israelian dintre Gaza şi West Bank). Retragerea de pe Înălţimile Golan şi crearea unui stat palestinian cu armată proprie (aşa cum doresc arabii) ar lăsa Israelul în imposibilitatea de a se apăra în eventualitatea unui atac al vecinilor arabi, rămânând să se bazeze doar pe garanţia nucleară a USA, o garanţie greu de pus în practică (niciunui preşedinte american nu-i va veni prea uşor să ia o asemenea decizie, indiferent cât de solemn le-ar fi promis israelienilor asta). După retragerea din Vietnam, americanii au promis solemn şi au dat garanţii Vietnamului de Sud că îl vor sprijini militar şi financiar şi nu vor accepta un atac al nord vietnamezilor. Nu la mult timp după ce au făcut promisiunea, americanii au tăiat orice ajutor militar şi financiar către aliatul lor şi au asistat pasiv la invadarea acestuia de către armata nord vietnameză. Aşa că faza cu garanţiile americane nu prea ţine.
- Apropo de Vietnam şi intelighenţia occidentală, ciudat lucru e că după ce nord vietnamezii au cucerit Vietnamul de Sud şi au început persecuţiile asupra inamicilor politici (se estimează că peste 7 milioane de vietnamezi au belit-o la Aiudul, Sighetul, Periprava şi canalul lor vietnamez) întreaga iubire a occidentalilor faţă de bravul şi martirul popor vietnamez a încetat. Nici media, nici woodstocii şi nici Jane Fonda nu au mai scos o vorbuliţă despre ceea ce se întâmplă în Vietnam (mă rog, Jane Fonda a scos o vorbuliţă, declarând că o meritau, fiindcă erau capitalişti privilegiaţi – asta vine în continuarea altei declaraţii monumentale a vedetei hollywoodiene: “Dacă aţi şti ce înseamnă comunismul, v-aţi ruga în genunchi să trăiţi în comunism”). Black-out-urile acestea de memorie le au occidentalii progresişti şi când e vorba de atentatele teroriste împotriva civililor israelieni. Cum dracu se face că atunci când civilii israelieni de toate sexele şi vârstele mor în atentate ale teroriştilor veniţi din Gaza, toată media, intelectualitatea progresistă şi pacifiştii din Occident întorc privirea în altă parte, iar în momentul în care israelienii reacţionează, toată lumea îşi pregăteşte isteria indignată şi batistele ude de lacrimi şi se arată şocată, ca şi cum atunci ar fi început istoria, cu atacul din senin al israelienilor asupra unor oameni nevinovaţi, care cântau la harpă şi dădeau boabe porumbeilor păcii.
- Ca şi România şi majoritatea statelor moderne din lume, Israelul e rezultatul înţelegerii între marile puteri, rezultatul unor negocieri internaţionale sau al vreunui tratat de pace şi nu al nu ştiu cărui drept istoric, popular sau divin. În primul război mondial România s-a aflat de partea învingătorilor şi Transilvania este parte a României în virtutea tratatelor semnate atunci şi nu în virtutea vreunui drept divin sau istoric.
- În perioada modernă, cea care contează, nu a existat vreun stat Palestina de sine stătător, stat care ar fi fost atacat sau ocupat de evrei. Nu a existat decât o provincie britanică (şi anterior, timp de sute de ani, otomană) iar reprezentantul legal al provinciei, singura entitate cu personalitate juridică în dreptul internaţional care putea decide asupra soartei Palestinei, era Marea Britanie. Care, împreună cu marile puteri şi ONU, a decis formarea a două state pe teritoriul acestei provincii. Actualul stat Israel e format pe teritoriu britanic, nu arab (de la cucerirea Palestinei de Otomani, arabii nu au mai avut nicio entitate statală pe acest teritoriu). Că arabii au refuzat oferta marilor puteri să aibă un stat care să fie succesorul legal al Palestinei, asta e treaba şi greşeala lor (pe ei nu îi interesează să existe un stat palestinian, pe ei îi interesează să nu existe un stat evreu). Dacă mâine arabii ar descoperi că în fiecare dintre ei sălăşluieşte un evreu mic, s-ar sinucide toţi în masă.
UPDATE. Dacă a avut careva dintre voi răbdare să ajungă până aici, are un bonus: Dan Şelaru despre televiziunile româneşti, Gaza, Hamas pe post de Ştefan cel Mare şi câte ceva despre relaţia Hitler-evrei în opinia televizată a unei doamne de origine română.
Dacă n-aţi avut răbdare să ajungeţi până aici în primele patru zile, nu-i nimic, mai aveţi încă trei la dispoziţie. Nu de altceva, dar o săptămână nu mai postez nimic, până m-oţi ruga cu lacrimi în ochi să-l scot. Dar nu mă las, până nu-l citiţi din scoarţă în scoarţă nu mai postez nimic.
Nu scăpaţi, vă ascult, vă pun să scrieţi un comentariu, să faceţi caracterizarea personajelor şi dacă mă enervez, vă pun s-o scrieţi şi p-aia cu intelectualul interbelic inadaptat şi chinuit de alienarea capitalistă.
NOTĂ. Nu accept comentarii antisemite. Pac, pac, le tai.
UPDATE 2. Soluţii de reducere a deficitului bugetar, soluţii pe care pompierii guvernamentali nu le vor adopta prea curând.
Dacă ţi-a plăcut, dă-l mai departe:
43 Responses to Harcov şi Palestina. Dacii şi evreii.
Leave a Reply
Bleen pe Facebook
Argumentatia e asa de complexa ca nici nu indraznesc sa comentez.
Poate mai tarziu.
Citit. Interesat. Placut. Aflat lucruri de care habar nu avut. Multu’.
Bine ca m-ai scutit de o istorie a statului Israel., ma apucasem inainte de postul tau.
dai un şpriţ dup-aia?
[...] leave a comment » Bleen. [...]
Paralelismul facut intre cele doua enclave care contin populatii minoritare, dar majoritare regional, este in masura sa puna in context situatia din Palestina pentru romanul impartial, sustinator al populatiilor in suferinta de pretudindeni.
In fond ce au facut bietii palestinieni, au aruncat si ei vreo doua, trei petarde acolo! Si mai da-i in ma-sa de jidani, ca o merita! Nu vor ei sa conduca lumea? Bine, asta impreuna cu masonii, e si in documentarul acela Zeitgeist.
In cazul ungurilor teoria nu se aplica, pentru ca ei au vrut intotdeauna sa ne ia tara. Ca le-am luat-o noi, asta este cu totul alta discutie.
Bleen, mi-a placut!
excelent! nu m-am mai distrat atât de serios de multă vreme
)
autodeterminarea nationalitatilor poate fi considerata un drept popular. acest principiu a stat la baza formarii statelor dupa primul razboi mondial.
desi nu sunt de acord cu tot ce ai scris, asta a fost un exemplu, felicitari. partea neplacuta e ca daca vrei sa postezi un comentariu decent trebuie sa scrii cel putin cat ai scris tu.
Ce-mi place mie la tine este că îţi dai toată osteneala să ştii despre ce vorbeşti dacă tot te apuci să îţi dai cu părerea. În general şi eu fac la fel dar în acest caz particular cred c-o să las lecturarea întregului post pe mâine-poimâine sau altă zi în care creierul meu chiar va fi dispus să proceseze informaţii, că deocamdat pare să aibă un virus: cum îi dau ceva de făcut, cum se blochează. “Restart” nu merge iar pentru “shut down” n-am pistol.
Până atunci am de zis un singur lucru: de ce în buzoieni breeee? Vreţi să ne enervăm şi să invadăm Harcovul cum am invadat deja Bucureştiul? Paşnic, fireşte, dar cu atât mai eficient.
domnu’ bleen, cîn’ să vin la seminar. n-am mai învăţat de multă vreme
Salut,
Ca de obicei, o postare cu umor inteligent. Cele doua mari concluzii argumentate si istoria alternativa le-am citit cu incantare (si cu o usoara invidie pentru talentul evident) si basta.
Despre istoria reala (Palestina + Israel = love) – de acord, mai putin cu justificarile pentru modul in care actioneaza acum Israelul.
De exemplu, spui tu: “Din considerente strategic militare, Israelul se opune unui stat palestinian complet suveran, cu armată şi toate celelalte ce decurg din suveranitate şi acceptă doar o autoritate autonomă, cu suveranitate limitată şi fără armată.” Misto. Din considerente strategice, si Romania ar trebui sa se opuna unui stat ucrainian complet suveran; sau unui stat maghiar.
Ce soi de argument e asta? Ori ii lasi pe vecini sa-si aiba un stat de-adevaratelea, chiar daca nu-ti place ca au si armata (care s-ar putea sa riposteze mai eficient cand iti vine tie sa intri peste ei), ori iti asumi statutul de ocupant si de, da, opresor (daca, asa cum e cazul Israelului, chiar e in puterea ta sa-ti tii vecinii fara stat).
Mai departe: “În condiţiile în care Palestina ar avea armată, israelienii se tem că în eventualitatea unui atac, arabii ar reuşi ceea ce au încercat şi nu au reuşit în 1967: să taie Israelul în două în mai puţin de o oră (prin ocuparea teritoriului israelian dintre Gaza şi West Bank).” Sa avem pardon: daca Palestina ar fi un stat cu armata, nu “arabii”, ci palestinienii ar putea incerca sa taie Israelul in doua (vecinii cei rai arabi ai Israelului n-ar avea granite comune cu Palestina). Ma scuzi daca nu sunt deloc convins ca mareata si bogata armata palestiniana (adica ce s-ar aduna din Gaza si West Bank) i-ar face praf pe amaratii de israelieni si le-ar taia tarisoara in doua in mai putin de o ora. Sau daca ar reusi, sunt convins ca israelienii si-ar reunifica dup-aia tara in mai putin de 10 minute.
Mai spui tu: “Ca şi România şi majoritatea statelor moderne din lume, Israelul e rezultatul înţelegerii între marile puteri, rezultatul unor negocieri internaţionale sau al vreunui tratat de pace şi nu al nu ştiu cărui drept istoric, popular sau divin.” Nu tocmai. Majoritatea statelor moderne sunt rezultatul intelegerii dintre marile puteri, da, dar acele intelegeri au luat in considerare realitatile demografice ale zonei. Transilvania e acum a noastra nu doar pentru ca am avut noi un noroc istoric chior, ci si pentru faptul ca erau vreo cateva milioane de romani pe-acolo la momentul respectiv – altfel nici nu cred ca se punea problema. “Intelegerea” initiala a fost sa existe 2 state distincte, iar acum Israelul nu se poate face ca ploua, ca si cum West Bank ar fi o bucatica de pamant goala, pe care britanicii au lasat-o in urma si ooops! nici alte state nu mai au pretentii… gata, e de drept a lor! A-propos, doar pentru ca britanicii erau acolo, inseamna ca aveau si dreptul sa fie? Daca da, de ce au plecat?
“Armata israeliană s-a retras complet din Gaza în 2005 însă aceasta a continuat să fie o bază de atac a Hamas”. Faptul ca Hamas arunca rachete in civili nu e acceptabil, sa fie clar. Dar nici nu poti sa spui ca Israelul s-a retras, implicand ca Gaza a ramas libera. Da, s-a retras, dar granitele au ramas blocate, stat propriu nu i-au lasat sa-si faca, banii pe care li-i datorau (din taxe retinute in Israel) nu i-au mai returnat pentru ca nu le-a placut rezultatul alegerilor democratice din Gaza, etc. S-au retras, tinandu-i inchisi, sa dospeasca acolo in mizerie si nesiguranta. Si pe urma s-au aratat socati sa descopere ca disperarea a ajuns la cote masurabile in numar de atentatori sinucigasi. (Daca argumentul cu indoctrinarea religioasa ca principal determinant al atentatelor sinucigase ar fi valid, ar trebui sa vedem la fel de multe si in tarile arabe mai bogate – dar nu se intampla).
Si, cu voia ta, ultima: “Cum dracu se face că atunci când civilii israelieni de toate sexele şi vârstele mor în atentate ale teroriştilor veniţi din Gaza, toată media, intelectualitatea progresistă şi pacifiştii din Occident întorc privirea în altă parte, iar în momentul în care israelienii reacţionează, toată lumea îşi pregăteşte isteria indignată şi batistele ude de lacrimi şi se arată şocată”. Aici ai spus o prostie. De fapt e fix pe dos – mortii israelieni au nume si acoperire mediatica, mortii palestinieni sunt mentionati in treacat si intotdeauna numeric (“un atac al armatei israeliene asupra unor pozitii ale militantilor Hamas s-a soldat cu 30 de morti si 50 de raniti, dintre care majoritatea femei si copii, ca de fapt era o scoala”). Orice moarte e o drama (cu atat mai mult cand e vorba de copii), dar crede-ma ca daca o bomba ar fi cazut pe o scoala israeliana omorand tot atatia copii cati au murit acum cateva zile intr-un atac israelian asupra unei scoli din Gaza, acoperirea mediatica occidentala ar fi de mii de ori mai mare. Astept cu interes contraexemple.
Pe scurt, postarea ta e inteligenta si mi-a placut – mai putin faptul ca ai preluat cam necritic unele argumente ale taberei israeliene.
Ca sa inchei cu o parere personala asupra conflictului din Gaza: e contraproductiv sa cauti vinovati si dreptate pe post de argumente. Si israelienii si palestinienii au fost victime, si ambele tabere au omorat oameni nevinovati din tabara cealalta. E adevarat ca israelienii au omorat de cateva sute de ori mai multi copii si de cateva sute de ori mai multe femei si de cateva sute de ori mai multi batrani decat palestinienii dar, dupa cum am spus, fiecare moarte e o drama. Tot ce se poate face acum e sa se caute o solutie pragmatica, pornind de la situatia de acum. Am si trei intrebari retorice:
1) Ce soi de stat democratic e cel care indica, prin actiunile sale, ca e normal si acceptabil ca pentru fiecare adversar ucis sa moara si doi-trei civili (incusiv copii)? (Pentru ca in Gaza exact asta se intampla acum.) Eu credeam ca democratia nu e numai despre modul de alocare a puterii, ci si despre un set de valori fundamental umaniste de la care nu se abdica asa usor. Daca pentru 10 femei si copii inocenti morti in tara mea, eu omor 500 de femei si copii inocenti in tara din care au provenit rachetele (de multe ori, in casele lor sau in spital sau la scoala), ce spune asta despre mine?
2) Daca Israelul reusea, acum 50 de ani, sa rapeasca si/sau sa omoare nazisti ascunsi prin toate cotloanele lumii, de ce nu exista alte solutii mai putin barbare de ucidere a militatilor acum, in 2009, cand tehnologia s-a dezvoltat suficient incat sa-i poti trimite, fiecarui adversar in parte, cate o racheta pe fereastra dormitorului? Doar pentru ca e mai ieftin cand mor si copii?
3) Daca intr-adevar scopul Israelului e sa traiasca in pace cu vecinii palestinieni, in ce fel se apropie ei de acest obiectiv prin ofensiva din Gaza, in cadrul careia omoara mai multi civili decat militanti?
Cam atat. Toate cele bune,
Alex
@Dreaming Jewel
Păi dacă sunteţi toţi în Bucureşti înseamnă că aţi scăpat de rachetele lui Verestoy.
Între arabi şi buzoieni e totuşi o legătură. Acum vreo 10 ani, în Regie, pe un zid, scrisese cineva: Feriţi-vă de arabi şi buzoieni!
Alex, am remarcat ca intrebarile tale retorice fac referire si insista mai ales asupra pierderilor in randul civililor palestinieni. Cumva despre acestia era vorba: http://www.youtube.com/watch?v=eTGbP55HGi8
Ai perfecta dreptate, evreii sunt niste monstri pentru ca nu accepta sa moara linistiti in casele lor. Israelienii sunt de vina pentru ca Hamas foloseste populatia civila ca scut uman, pentru ca, nu-i asa, in lumea civilizata civilii nu sunt o tinta. In acelasi timp oficialii Hamas declara ca orice israelian este o tinta legitima, dar nu se pune, pentru ca palestinienii lupta pentru libertate iar evreii, dupa cum istoria ne-a aratat, sunt de vina pentru ce li se intampla.
Păi da bleen, om fi noi aici, da avem părinţi şi bunici cu barba albă rămaşi în Buzău, că doar nu era să îl lăsăm gol de tot, să ni-l ocupe alţii!
[...] de conflictul din Gaza si opiniile general-populare despre evrei , si face o paralela intre Harcov vs Palestina , dacii si evreii [...]
Oho…chiar te-ai documentat pentru postul asta, bravo!
@Hultanul: Mda. In primul rand, imi pui in carca afirmatii pe care eu nu le-am facut: ca israelienii sunt monstri, ca d.p.d.v. istoric “si-o merita”, bla-bla. Asta cu “evreii si-o merita” ai plasat-o si intr-un comentariu postat INAINTEA mea.
De unde rezulta ca nu e o reactie la ce am spus eu, e o manifestare a unor ofuri de-ale tale. Mai ai putina rabdare, trebuie sa apara si vreun antisemit pe-aici, si atunci o sa ai ocazia sa infierezi in forta ideea ca evreii si-o merita si sa-l troznesti pe respectivul cum se cuvine. Din nefericire, eu chiar nu sunt antisemit, iar la ideea respectiva nu ader.
Ca sa ne lamurim: cand spun “israelieni”, eu nu ma refer la poporul israelian sau la evrei in general; ma refer la factorii de decizie si la armata – adica la acele elemente relevante pentru conflictul din Gaza. Oamenii obisnuiti din Israel vor pace, si multi dintre ei participa la proteste impotriva guvernului.
In al doilea rand, un clip stupizel de pe youtube nu tine loc de argument. Daca facem glume, merge. Dar nu era cazul aici.
In al treilea rand, povestea cu ‘scutul uman civil’ e o prostie. Hamas nu e o armata, ca sa lupte ‘deschis’ (si unde naiba, ca Gaza e una dintre cele mai dens populate zone de pe glob?), este, nu-i asa, o organizatie terorista (ma rog, aleasa democratic de aia pe care chipurile ii foloseste drept scut uman, dar asta e alta poveste…).
Lasa prostiile de pe youtube si mai bine citeste aici: http://www.guardian.co.uk/world/2009/jan/07/gaza-israel-obama (fortele israeliene au bombardat saptamana trecuta doua scoli sub protectia ONU). Iti citez: “The UN was particularly incensed over targeting of the schools, because Israeli forces knew they were packed with families as they had ordered them to get out of their homes with leaflet drops and loudspeakers. It said it had identified the schools as refugee centres to the Israeli military and provided GPS coordinates.” Israelienii spun ca, vezi-Doamne, s-a tras in ei dinspre scoli, reprezentatii ONU spun ca nici poveste de asa ceva. Ma ierti daca ii cred pe cei de la ONU. Daca tie ti se pare ca asa ceva e acceptabil in vreun fel, vorbim limbi diferite.
Da, militantii Hamas arata lipsa de respect pentru vietile omenesti si e inacceptabil ce fac. Dar israelienii fac acelasi lucru, la o scala infiorator de mare, si mai si pozeaza in victime. Moral, nici unii, nici altii nu sunt mai breji, si la fel cum militantii Hamas care au trimis rachete in Israel merita impuscati in cap, la fel merita si comandantii israelieni care sunt responsabili pentru toti copiii aia morti, care – prostutii de ei – se credeau in siguranta doar pentru ca erau intr-o scoala sub contro ONU, ale carei coordonate fusesera date armatei israeliene ca sa se evite vreun accident.
A-propos, ca sa-ti faci o idee, in doi ani de ‘bombardamente Hamas’ au murit vreo 10 civili israeleni. In ziua aia au murit mai mult de 50 de civili palestinieni, in mare parte copii. Si dupa unele estimari (pentru ca Israelul nu permitre accesul Crucii Rosii asa cum prevede Conventia de la Geneva) in doua saptamani de ‘conflict’ au murit deja vreo 500 de civili. Iar Israelul spune: de-aici nu iese niciun civil, iar daca vreti sa oprim conflictul, nu mai aruncati rachete in Israel. Ei, cine se foloseste de civili in scopuri militare? Amandoua partile – atata doar ca de la Hamas n-ai ce pretentii sa ai, ca doar e organizatie terorista si e blocata in spatiul ala strans impreuna cu civilii; in timp ce Israelul are si alte optiuni, si mai si face parada de faptul ca e o democratie. Adevarul e ca soldatii israelieni prefera sa nu riste nimic si bombardeaza de la distanta, fara nici un semn ca le-ar pasa ca mor zeci de copii. Si militantii Hamas, si fortele israeliene sunt niste criminali care pozeaza in victime. Singura diferenta e ca israelienii omoara civili mai cu spor.
S-auzim de bine.
Mi-a plăcut. O singură observaţie – vorbeşti despre Varză, Barză, Brânză şi Mânz şi omiţi Viezurele
.
cred ca iti inchipui ca n-am reusit sa ajung la final decat urmarind diagonala.
asa ca eu sustin propunerea lui nedo: pe cand un seminar? spune-ne cati trebuie sa fim si noi ne adunam!
Qwert, ai dreptate, sunt foarte sensibil in ceea ce priveste antisemitismul manifest sau doar implicit. De acord cu tine ca in orice situatie moartea civililor intr-un conflict armat este inacceptabila. Diferenta dintre cele doua parti, spui tu, este data de nivelul pierderilor in randul civililor. In vreme ce in Israel au murit cateva zeci de oameni, in randul civililor palestinieni vorbim deja de sute sau poate chiar mii de oameni. Deci, raspunsul disproportionat din partea statului Israel. Dar ce ar insemna in cazul acesta un raspuns militar echitabil din punct de medere umanitar? Pentru un soldat israelian mort, un militant (soldat?) Hamas ucis? La un civil israelian mort, fireste tinandu-se seama de varsta. sex, etc. un civil palestinian ucis, fara intentie, bineinteles. Ai putea sa-mi dai o idee cum s-ar putea face?
Intr-un razboi oamenii mor. Asta e realitatea. Doar ca unii au facut din moarte un scop pentru care traiesc si isi educa copiii. Pana acum nu am vazut un copil evreu care sa strige moarte arabilor. Tu ai vazut?
Man,
nu stiu exact cine esti si de ce …poate doar cum
)
insa prin postarea asta ti-ai castigat un loc in Tab-ul meu de Favorites..
Pai ce sa zic, tine-o tot asa!!
@carmen
Dacă mai faci mişto de mine, mâine îi pun pe Nedo şi Guţă să-ţi cânte la mulţi ani la simonatache pe blog.
bmf… mhmm… whoaaaaaaaaaaahhhh…
mmmmmmmmmmm…. yap yap…
m-a strigat cineva?
@nedo
Mâine e ziua lui @Carmen (@Moldoverit, @EU veve etc). Împlineşte 21 de ani (just kidding). Nu-i place să i se cânte la mulţi ani. Drept pentru care o să vă rog să-i cântaţi la mulţi ani la simonatache pe blog (această Iahve a Caţavencilor).
Mi-a venit o idee şi mai bună. Îi rog pe Carol şi Make să facă oficiile şi să-i cânte la mulţi ani. Carol?
pe 25 e ziua mea şi doresc să îmi cînte simona tache la tine pe blog despre carmen, căreia îi voi ura mîine la mulţi ani guţăyodiţi
[...] Despre meciul Israel-Palestina vom mai vorbi, n-am epuizat [...]
cum adica “just kidding”? nedo, sa nu-l crezi!
da’ la badea pe blog nu se poate un cantecel? nu de alta, da’ am auzit ca are trafic mai mare decat tache. si eu vreau sa devin vedeta.
cu riscul de a fi acuzata de plagiat : click to edit 1 min and 12 seconds
Ok, la Badea. Cum vrei tu, O să-ţi cânte chiar el, stând în şpagat pe două scaune şi cu limba lipită de o replică artizanală a curului lui Felix.
badea e prea intelectual pentru mine… rafinat, pana mea…
bleen, da’ esti sigur ca din pozitia aia o sa mai poata canta?
nedo, si pentru mine, tocmai de aia.
Dacă stă în şpagat o să poată să ia înaltele mai uşor, aşa, ca Trăistariu.
cu limba lipita de… hmmm… abia astept sa cante
buna si stufoasa postare. ca si alti antevorbitori, va trebui sa revin pentru aprofundare, sa conspectez, sa consult bibliografia
poate pe viitor, o paralela intre udmr si partidele arabe din knesset, mai ales a propos de faptul ca o multime de arabi israelieni voteaza cu likud, avoda sau meretz si nu cu unul dintre cele patru partide care ii reprezinta nemijlocit.
Înainte să trec la următoarea postare pe subiectul Israel-Palestina, aştept recompensa materială de la MOSSAD pentru prima postare.
@Hultanul:
Bineinteles ca e greu (si, intr-un fel, absurd) sa decizi ce inseamna “echitabil” in termen de morti omenesti – mai ales din randul civililor. Dar nu e greu deloc – zic eu – sa decizi ce inseamna ‘prea mult’. Cand ai omorat 280 (doua sute optzeci) de copii palestinieini in 18 zile (asta e bilantul), eu cred ca e cazul sa te opresti, indiferent daca ti-ai atins sau nu scopurile militare. De fapt, cred ca era cazul sa se opreasca cu mult inainte de ‘scorul’ asta.
Dupa parerea mea, un raspuns militar echitabil nu s-ar evalua numeric (omoram atatia oameni cati au omorat si ei + 10%) ci principial (cautam sa omoram doar militantii, si facem orice e necesar, oricat ar costa, sa nu omoram civili, iar cand pierderile colaterale au ajuns prea mari, ne oprim indiferent de rezultat). De exemplu, in loc sa blocheze granitele, puteau sa spuna: oameni buni din Gaza, venim peste voi ca nu se mai poate asa, Hamasul trebuie distrus. V-am amenajat tabere temporare la noi, aveti la dispozitie o saptamana sa trimiteti toti copiii, femeile si batranii, ca sa nu fie in bataia focului. Am discutat cu Egiptul, sa primesca si ei refugiati – dar numai femei, copii si batrani. Aeroporturile pot fi folosite – dar verificam actele si daca totul e ok, sunteti liberi sa plecati. Iar barbatii care raman in Gaza (dintre ei, multi civili) sa se pazeasca – ne pare rau ca nu-i putem lasa si pe ei, dar cel putin stim ca n-o sa moara nici o femeie si nici un copil. Oricum, noi in doua saptamani vrem sa terminam treaba si va puteti intoarce acasa.” Nu, ei au blocat granitele (“baieti si fete, nimeni nu mai iese de-aici, nici cu avionul, nici pe jos, nici pe mare, nimeni nu pleaca!”); ii tin acolo pe acei oameni disperati care vor sa iasa si sa-si puna copiii la adapost, si striga in gura mare (ca sa auda si presa occidentala si bloggerii din Romania) catre Hamas: “bai, Hamas, daca vreti sa nu mai moara civili, nu mai aruncati, bai, cu rachete! La voi e puterea! Altfel, noi continuam in acelasi ritm: un militant mort, doi copii morti, o femeie moarta; un militant mort, doi copii morti, o femeie moarta; un militant mort, doi copii morti, o femeie moarta; si tot asa, pana va vine mintea la cap. Ah, vai, cum mai tine Hamas populatia ostatica si si-o face scut uman!”
Mai spui, la sfarsit: “Intr-un razboi oamenii mor. Asta e realitatea. Doar ca unii au facut din moarte un scop pentru care traiesc si isi educa copiii. Pana acum nu am vazut un copil evreu care sa strige moarte arabilor. Tu ai vazut?” Nu, n-am vazut. Sincer, nu cred ca palestinienii, in general, si-au facut din moarte un scop si ca isi educa odraslele sa omoare evrei cand se fac mari. In general, nu cred ca exista in conflictul asta ‘baieti buni’ (evrei) si ‘baieti rai’ (palestinieni). Daca acei copii care striga ‘moarte evreilor’ chiar exista, eu cred ca nu o fac pentru ca asa sunt educati, ci pentru ca israelienii le-au omorat un parinte, un frate sau o sora. Iar in zilele astea, israelienii sunt al naibii de productivi in uciderea de parinti, frati si surori.
O interesanta analiza istorico-teologica. Ce pacat ca baietii din orientul mijlociu nu prea au umor.
Bravo Bleen
Bleen, toata stima!
La recomandarea lui Theo-Phyl am citit acest articol al tau. Am scris si noi, pe patrupedbun.net, articole despre istoria Israelului si a conflictului arabo-israelian, dar nu am reusit in nici unul sa imbinam atat de bine utilul cu placutul. Te felicit inca o data si ne mai auzim! 
Pt Qwert, cel care a scris ca “sincer, nu cred ca palestinienii, in general, si-au facut din moarte un scop si ca isi educa odraslele sa omoare evrei cand se fac mari.” => http://www.youtube.com/watch?v=eTGbP55HGi8
Excelent. Chapeu.
nu am terminat inca de citit partea seriasa a artcolului dar inceputul…. am ris ca apucatul. foarte tare!!
mi-a luat citeva zile dar l-am citit din scoarta-n scoarta. ma jur!
[...] Harcov şi Palestina. Dacii şi evreii – 784 afişări [...]
“Daca acei copii care striga ‘moarte evreilor’ chiar exista, eu cred ca nu o fac pentru ca asa sunt educati, ci pentru ca israelienii le-au omorat un parinte, un frate sau o sora. Iar in zilele astea, israelienii sunt al naibii de productivi in uciderea de parinti, frati si surori.”
copiii aia nu exista. ei sunt de fapt niste israelieni mai micuti care sunt filmati in studiouri la hollywood de catre masoneria iudee ce conduce lumea, bancile, america si pe ciutacu. in principal granitele au fost blocate pentru a da subiecte cnn-ului, altfel era placut sa lucrezi cu cite unul care brusc incepe sa-si faca rugaciuni si-ti crapa capul cu ciocanul din dotare. e adevarat ca atunci cind ocupam gaza si-l pocneam pe unul fara motiv riscam sa fac pirnaie spre deosebire de egipteni care impuscau la ei fara preaviz de la sanepid. nea husein al iordaniei, fostul, a trimis la alah vreo 10.0000 de a produs o criza a pilafului in raiul islamic si nici neprihanitele nu mai ajungeau.
dupa cum se vede si din venirea lui carter in gaza hamasul e de fapt o organizatie umanitara de sorginte edenica. pe linga ei, al fatah merita premiul nobel pentru pace luat de pretenul lui ceasca, arafat.
nu pricep. cind scinteia a descris asa de bine cum e cu palestina ce mai trebuie bataie de cap cu fraierii aia de se lupta sa-si tina casa nebombardata. afara cu ei din palestina! nu, qwert? cind nu ai fost acolo, cind vorbesti ca sa nu adormi cu argumente imprumutate dintr-o propaganda petroliera, cind bati cimpii numai ca asa ti se pare corect mai bine vezi si ce spun aialalti. spre deosebire de tine eu am fost acolo, e adevarat ca soldat israelian.