Cel puţin aşa susţine domnul doctor Napoleon (I knew it!) Săvescu. Dacă promiteţi să vă luaţi  preventiv Rudotelul, vă dau şi cîteva citate!!! L-aţi luat? Ok. Iată:

1. Trei Eve şi-un Adam. Pam pam.

“Cind studiile de arheologie moleculara ne indreptatesc sa ne situam pe primul plan in Europa ca vechime, nu-mi este usor sa le raspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent altii despre noi si nici macar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction) , pot determina originea materna a unor mumii vechi de sute si mii de ani. Teoria genoamelor situeaza spatiul carpato-dunarean ca fiind, nici mai mult nici mai putindecat, locul de unde a inceput Europa sa existe, locul unde acum 44.000 de ani sosisera primele 3 Eve si primul Adam…”

2. Cum se dădeau aryenii în leagăn

“Cand am scris ‘Epopeea Poporului Carpato-Dunarean’ , si volumele ‘Noi nu sintem urmasii Romei’, ‘In cautarea istoriei pierdute’ si ‘Calatorie in Dacia – tara Zeilor’, m-am bazat pe astfel de cercetari, dar si pe cartea unei somitati in domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, professor la Universitatea din Oxford, Anglia, caruia I se publica, in anul 1993, la Barnes & Noble Books, New York, ‘The History of Civilization’ , ‘ The Aryans’. El exploreaza intr-un mod fascinant originea si difuzarea limbilor in Europa preistorica. Intre paginile 176-177 publica si o harta aratind leaganul aryenilor in timpul primei lor aparitii: si minune mare, spatiul Carpato-Dunrean este cel vizat !”

3. Dacii nu au inventat roata. Au inventat mai multe roţi!

“Cand roata, plugul, jugul, caruta cu doua, trei si patru roti apar pentru prima data in lume pe teritoriul nostru, dacic, cand primul mesaj scris din istoria omenirii se gaseste tot pe teritoriul nostru, la Tartaria , cand primii fermieri din Europa sunt descrisi pe acelasi spatiu, intr-o perioada cind Anglia abia se separa de continent si din peninsula devenea insula – 6,500 i.d.H., (vezi John North, ‘A new interpretation of prehistoric man and the cosmos’, 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas, New York, 10020, Chronology), nu-ti vine a crede ca tocmai cei pentru care aduni aceste informatii formidabile despre poporul si spatiul pe care il ocupa tara noastra, te deceptioneza !”

4. Textul se citeşte de jos în sus, cu mînecile legate la spate

“Nu de mult, la Primul Congres International de Dacologie, Bucuresti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor in istorie Augustin Deac ne vorbea despre ‘Codex Rohonczy’, o cronica daco-romaneasca, insumand 448 pagini, scrisa in limba romana arhaica, ‘latina vulgara’, cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagina se aflau scrise circa 9-14 randuri. In text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezinta diferite scene laice si religioase. Directia scrierii este de la dreapta la stinga si textul se citeste de jos in sus. Descoperim ca in bisericele vechi, daco-romanesti, cultul ortodox se exercita in limba ‘latina vulgara’, chiar pana in secolele XII-XIII, cand s-a trecut la oficierea cultului in limbile greaca si slavona.”

5.Vlad i-a condus asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale!!!

“Codexul cuprinde mai multe texte, ca ‘Jurmantul tinerilor vlahi’, diferite discursuri rostite in fata ostasilor vlahi inaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri. O cronica privind viata voievodului Vlad, care a condus Vlahia intre anii 1046-1091, Imnul victoriei vlahilor, condusi de Vlad asupra pecenegilor, insotit de note muzicale etc. Atunci se mira si se intreaba, pe buna dreptate, Domnul professor doctor in istorie Augustin Deac: ‘de ce institutele de specialitate ale Academiei Romane au ramas pasive la descoperirea si descifrarea acestui document istoric, scris in limba daco-romana, latina dunareana, intr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult inaintea celui latin al romanilor ?’”

Sursă

UPDATE. Din ciclul “Ai noştri ca brazii”

19 Responses to Noi, Românii, strămoşi ai tuturor popoarelor latine!

  1. nedormitul says:

    da’ tu ştii că şi la alte popoare a apărut aşa-numita disciplină buricopămîntologie? au furat-o de la noi.

  2. Gutta Yodda says:

    stiam eu.

  3. Gutta Yodda says:

    cum ai dat de asta?

  4. Bleen says:

    Cu insistenţă şi patriotism.

  5. nedormitul says:

    arată-i şi lu’ guţă cum ai făcut

  6. Bleen says:

    Cineva a dat pe twitter link-ul către articolul meu cu umbreluţa şi către articolul ăsta.

  7. Gutta Yodda says:

    articolul asta mi-a schimbat viata. multumesc. :)

  8. nedormitul says:

    şi ăsta îţi va schimba statutul social

  9. pataphyl says:

    Ce bine-mi pare că-s strămoș!

  10. Bleen says:

    Un strămoş şi-o străbabă
    O iau protocronic la labă
    Pentru cine întreabă
    Să vă fie clar o treabă:
    Noi sîntem strămoşii Romii.

    De Quintus.

  11. nedormitul says:

    off-topic: ia zi la tata, din ce brauzăr am intrat acuma?
    pentru on-topic: brînză varză viezure mînz brauzăr

  12. nedormitul says:

    comentariu în spam

  13. Octavian says:

    Aia cu rotile inventate e tare. Cate roti mai au de inventat romanii?

  14. Marius Delaepicentru says:

    Asta nu-i nimic. Pînă şi taifunu vine tot din spaţiul carpato-danubiano-neolitic. De la grecescul typhon, care se trage de la tifonul nostru strămoşesc. Cum a ajuns taifunul în Japonia? E simplu. Pe calea aerului. Ne-o spune cuvîntul sat, despre care duşmanii noştri zic că ar veni de la latinescul fosatum. Dar, dacă ar fi aşa, nu s-ar potrivi cu japonezul sato, care înseamnă acelaşi lucru. Şi, iată cum, pe filiera Ciurel-Baikal-Amur, cultura Cucuteni a fost transpusă la 10000 de kilometri distanţă, pe sub deal, pe sub taifun, de vajnicii noştri strămoşi, per pedes, încălţaţi cu opinci de gumelniţa. De aceea codru-i frate cu nipponu.

  15. am zis !

    si semnez
    attila

  16. Gabriel Preda says:

    @Marius Delaepicentru

    Culmea, ‘sato’ e si printre primele cuvinte japoneze pe care le-am invatat … ca m-am instalat, in ziua in care am ajuns in Japonia, in Misato, un oras-dormitor din Saitama, la N de Tokyo (Mi-sato, adica trei-sate, mi-a explicat colegul la care am stat prima saptamana, pana mi-am facut formalitatile ca sa pot sa stau intr-o casa a mea).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Set your Twitter account name in your settings to use the TwitterBar Section.