Călătorie cu Bogdan Chireac

Desen de Devis Grebu (click pe imagine pentru rezoluţia maximă)

Acest text îi aparţine lui Devis Grebu şi a fost scris pentru Cotidianul acum 3-4 ani. Cotidianul nu l-a publicat niciodată.

“Desigur imi veti spune ca sunt un baftos si voi fi nevoit sa accept epitetul, marturisind -cu o emotie inca incandescenta- ca am calatorit cu cateva zile in urma spre Paris (e drept- numai minute numarate, dar ce spectacol! … ) alaturi de – n-o sa ma credeti- “mareata 1/3″ din celebrul trio (in)formator de opinie (preconceputa)… de la “Gandul”, fost “Adevarul”, fost … Ati ghicit !… BOGDAN CHIREAC – in persoana !…
Sunt coplesit, ce mai…Niciodata de-a-lungul carierei mele jurnalistice perindata cateva zeci de ani prin redactiile pariziene, new-yorkeze, washingtoniene sau frankfurtesti, n-am avut norocul sa-mi frec coatele de cele ale unui atat de important personaj, afisand- cu multa dezinvoltura – un dezgust “aristocratic” pentru tot ce-l inconjoara si-mai ales- pentru toti umilii insetati de “Adevar” care-I dau tarcoale.
Sa-L privim deci, o clipa cu atentie si – evident- cu respect … Corpul masiv, impunator. Capul, undeva sus, instalat pe culmi, dat putin pe spate – “juste ce qu’il faut”- pentru a-i permite sa priveasca (privirea miopului- ce face “intelectual”) pe sub pleoapele cazute jos-jos, aproape somnolente, totusi pe deasupra ochelarilor “John Lennon” lasati profesoral sa atarne pe cartoful nazal (probabil plin de polipi care-I provoaca sforaitul- noaptea si raraitul-ziua)… Impresionant, nu?…  Banuiti-deci- adrenalina ce m-a napadit prin toate fibrele si porii, provocandu-mi o frica atroce de a nu-mi incrucisa – Doamne fereste, din greseala- privirea cu “luminile ” ochilor SAI .Mai ales ca o poznasa coincidenta a decis ca, in dimineata aceleiasi zile, acest guru al datului cu presupusu’ in toate domeniile (indeobste cele privind pasii – apriori – “gresiti” sau chiar “pierduti ” ai presedintelui Basescu ), sa fie incondeiat de mine nu tocmai “flatteur”, in ACEST ziar, pe care tocmai il tineam deschis pe genunchii tremuranzi .
Pentru filele de istorie (scurta) care – fara indoiala- se vor ocupa, candva , de acest “zbor” (cuplat din intamplare) , trebuie sa precizez ca el s-a savarsit intr-o Joi – p.m. ,in data de 27 octombrie. Boeingul 737, apartinea Companiei TAROM, care – sub nr. 383, il indrepta cat se poate de lin deasupra norilor, spre “orasul-lumina”. Locul meu, 6-C. Locul LUI, 6-D. Clasa “Economica”, a omului de rand, ca mine, ca D-stra … Dar nu ca EL -imi ziceam eu, admirand modestia acestui “monstru sacru” care, desi- fara indoiala- ar avea mijloacele materiale sa-SI cumpere un bilet de lux, nu a facut-o, demonstrand calitati morale nebanuite. Deci, revin : intre noi (numai !…) culoarul, pe care alunecau -stresate si ele din acelasi motiv – stewardezele cu zambetul lor fals, lipit pe buzele rostind sever: “Ridicati spatarele vertical si atasati centura de siguranta !… Decolam!”. Toata lumea s-a conformat. In afara de … EL !?! …
Ei, aici incepe partea a doua (cea prozaica) a “taraseniei”. Sus-numitul Chireac, dupa ce a aruncat cateva priviri furise in toate directiile pentru a se asigura – probabil- ca nu e nici o mina inamica prinprejur, s-a ridicat si- sub privirile materne ale sefei de cabina s-a strecurat rapid, ca o balerina gingasa spre primele randuri (mai precis randul doi, clasa Business), dupa care perdeaua protectoare a matrapazlacului a cazut cu greutate peste admiratia mea tepuita. Totodata am decolat ! (la propriu si la figurat).
Dar, pentru a complica cumva scenariul miori-tipic, indemnuri subterane ale mentalitatii mele putrede  de roman trait aproape 40 de ani pe meleaguri occidentale “cilivizate”, mi-au interzis sa inghit galusti de genul – asta-i Romanica- n-ai ce-i face in afara de a te obisnui si rabda in tacere …  Timp de cateva secunde am ezitat sa intreprind ceva, caci am crezut ca-i vorba de o simpla smechereala mistocara a acestui I-fara lustru, de genul celor de care ne izbim “moralul civic” zi de zi. Mici avantaje nemeritate sau castiguri infime ilicite pe seama semenilor naivi si indulgenti; ilegalitati derizorii, care dau iluzia unei subite (dar  efemere) superioritati s.a.m.d … M-am chiar bucurat (cu rautate) -in sinea mea- sa-l prind pe acest intepat cu mata-n sac, preparand mental anecdota pe care o voi povesti la intoarcere colegilor mei.
Dar … odata trecuta aceasta scurta fibrilatie bemola, mancarimea cetateneasca de care pomeneam mai sus, nu mi-a dat pace si am chemat -totusi- pe sefa de cabina pentru a o intreba daca as putea si eu sa schimb locul incomod de la  “Economica” cu fotoliul de la “Business”, dat fiind ca- pe de o parte- erau locuri berechet (acolo-la bogatani) si – pe de alta parte – exemplul “Domnului” de la 6-D, care se cuibarise pe furis in acel Eldorado, m-a imboldit sa-l imit, de ce nu?
Schimbandu-se la fata mi-a raspuns teapana ca:” … Domnul de la randul 2 si-a schimbat locul, pentru ca asa vrea muschii comandantului Gheorghe. Am insistat, intreband-o pe ce baza, acest pilot isi permite evidenta discriminare care poate fi considerata chiar ilegalitate, dat fiind ca el lucreaza ca salariat al unei Companii Comerciale (si guvernamentale daca nu ma insel) care functioneaza pe baza de tarif si bilet corespunzator. Mi-a latrat de mi s-a zburlit parul, ca- “Domnul” respectiv beneficiaza de tratament preferential arbitrar, pentru ca el este (lasand la libera mea alegere) fie : un cumnat al celui- cu-mana- pe- manete-  sau prieten din copilarie, sau vecin de palier, sau partener al aceleeasi echipe de handball, sau membru al aceluiasi partid, sau abonat la acelasi ziar, sau … Oricum – dixit sefa- nu e treaba mea, as face mai bine sa-mi indrept regulamentar speteaza si sa prind corect centura de siguranta, caci … ATERlZAM !!! … si a adaugat -indignata- ca s-a simtit chiar amenintata (si nu-i frumos din partea mea) cand i-am spus in incheiere ca voi face tot posibilul sa aduc la cunostiinta cititorilor nostri cat si a opiniei publice in general aceasta potlogarie a carei “Erou” este chiar preacuratul Dom -Chireac , cel care propovaduieste cu pizma si pasiune, pe la toate TV -urile, lupta impotriva coruptiei – la toate nivelurile (si impotriva presedintelui Basescu, la nivelul de jos, fie vorba intre noi).
In concluzie, fapta-i mult mai grava decat parea – amuzanta -la inceput. Fara indoiala ca, Chireac – cu toata morga lui caraghioasa de “bourgeois gentilhomme” – nu este unicul ” beneficiar” al acestei triserii cu iz de coruptie.”
Devis Grebu

UPDATE (@Bleen). Dacă lucrurile merg bine, duminică băgăm marfă! Ştiu că în weekend nu prea vă omorîţi cu net-ul dar duminică aţi face bine să mai aruncaţi un ochi pe bleen.ro. S-ar putea să merite. Nu, nu e o înregistrare cu Geoană exersîndu-şi cunoştinţele de limba rusă. Şi nici cu Chireac şi SRS exersîndu-şi cunoştinţele de Cosa Nostra. S-ar putea să fie chiar mai tare! Nu vă promit, dar, dacă aş fi în locul vostru, aş intra duminică pe blog cel puţin o dată, de curiozitate. Dacă nu se întîmplă nimic, nu se întîmplă, asta e, sper să nu mă înjuraţi. Dar dacă se întîmplă? E?