- Mărite Dictator, scuză-mă că te întrerup…

- Nu face nimic. Nu făceam nimic.

- Cum nu făceai nimic? Păi noi ce am vorbit? Nu Ţi-am [...]]]> Consigliere Preda închise cartea (How to blog, de Zoso), îl privi pe Măritul Dictator pe sub ochelari şi zise:

- Mărite Dictator, scuză-mă că te întrerup…

- Nu face nimic. Nu făceam nimic.

- Cum nu făceai nimic? Păi noi ce am vorbit? Nu Ţi-am zis să citeşti Constituţia şi s-o înveţi pe dinafară? Stanomireee! I-auzi bă frate, cică nu făcea nimic! Stanomire, nu ţi-am zis bă, să ai grijă de El? Să-L pui să citească şi să înveţe Constituţia? Sebastianeee! Ia vino încoa! Ai auzit? Nu făcea nimic. Nu făcea nimic!!! Exerciţiile de “Calm şi Echilbru” şi le-a făcut? Aţi mai repetat “Responsabilitatea” în ultimul timp? “Privirea Preocupată”? “Poanta de Final”? “Spontaneitatea”? “Damage Controlul”? “Nţ nţ-ul Nemulţumit”? “Lovitura sub Centura lui Tăriceanu”? “Îmbrăţişări Babe”? “Aţâţat Jurnalişti”? Nuuu? Ok, Mărite Dictator, ştii ce înseamnă asta, nu?

- Nu, Consigliere Preda.

- Asta înseamnă că eşti pedepsit! Şi că…o…să…faaaci…oreee…. suplimentareee…. laaaa….

- Laaa…?

- “Anticomunism”!!!

- Oh, fuck! Nuuu!

- Oh fuck ba da! Tismăneneeee!

- Pliz dont!!!

- Nţ. Tismăneneee!

- Prezent. Ce s-a întâmplat?

- Ăsta micu’, Dictatorul, a chiulit de la orele cu Lăzăroiu.

Tismăneanu, aruncându-i o privire plină de reproş patern lui Ăla Micu:

- E adevărat, Dictatorule?

Dictatorul, ruşinat, cu privirea în jos, mototolind încurcat poza lui Dinu făcută cu bricheta de o chelneriţă, la ziua lui Tăriceanu:

- Da. Da’ nu e vina mea. N-a sunat ceasul. Şi mi-a mâncat Elvis caietul de teme.

Consigliere Preda, bătând cu pumnul în masă:

- Să fie adus tembelul ăla de Elvis! Acum!!!

Câteva minute mai târziu apăreau în uşa Sălii Undelor Radio doi malaci, târându-l după ei pe Elvis, vizibil bătut, cu un ochi tumefiat şi cu buza umflată şi însângerată.

Malacul 1:

- L-am adus, Consigliere Preda.

Malacul 2, dându-i una peste ceafă lui Elvis:

- Taci!

- Da’ n-am zis nim…

[Scenă cenzurată de CNA]

Consigliere Preda, către cei doi malaci:

- Ok, nu mai daţi. Spuneţi-mi ce s-a întâmplat. De ce arată în halul ăsta?

Malacul 1 (părea a fi şeful malacilor):

- L-am găsit în Camera Servitorilor. Înfigea ace într-un  Popeye de pluş, plângea şi profera  blasfemii anticonstituţionale la adresa Autorităţilor Liber Alese. Când ne-a văzut, a sărit pe geam. Noi după el. L-am alergat prin pădure, pe la Leu, prin Regie, Basarab, Gara de Nord, Polizu, Minerva, Romană, până în Downtown. A intrat înăuntru, noi după el. S-a dus la DJ. Noi după el. I-a zis ceva DJ-ului. Noi am tăcut. După aia a început o manea. Liberală!!! Vali Vijelie – Inimă Săgetătoare, nu ştiu dac-o ştiţi, a făcut furori prin 2000-2001. După aia subiectul s-a apropiat de un grup de dansatori pe mese şi a început să dea din buric, la unison cu ei!!! Noi după el, la unison unul cu celălalt. Am notat numele dansatorilor…. Staţi puţin că am hârtiuţa aici… Aşa.. Deci, dansatorii de manele din buric pe mese la unison erau: Rareş Niculescu, Valeriu Turcan, Adriana Săftoiu, Oana Marinescu, Bernadett Budai, Camelia Spătaru şi Gabriela Vrânceanu-Firea.

Consigliere Preda:

- Şi, ce-aţi făcut mai departe?

Malacul 2:

- Ne-am aşezat la o masă lângă masa pe care dansau ei.

- Şi Elvis nu v-a recunoscut?

- Nu, ne-am prefăcut că suntem două pipiţe la agăţat.

- Şi mă rog, dacă nu sunt prea insistent şi indiscret, cum dracu aţi făcut asta? întrebă Consigliere, mirat.

- Am comandat Red Bull cu Pepsi.

- A, ok. Şi, mai departe!

- La un moment dat, Elvis, vizibil băut, s-a apropiat de masa noastră şi i-a zis lui Malacul 1 să se ridice în picioare, că ăla e locul lui. Şi Malacul 1 s-a ridicat. Atunci Elvis s-a repezit la el şi l-a ciupit de cur. Moment în care am intervenit eu, dându-i un cap în gură, să se înveţe minte să se mai ia de domnişoare în cluburi bine famate.

Va urma (în episodul următor Consigliere Preda îşi face blog!!!)

Episodul anterior

BONUS!!!

Maneaua liberală pe care dansau purtătorii de cuvânt de dor şi jale:

Vali Vijelie, Inima sagetatoare
Asculta mai multe audio Muzica »

LINK.

Răzvan Exarhu – petrecerea de apocalipsă

(Zoso, Dictatorul din banca a doua de la geam, Tismăneanu, Consigliere Preda, Elvis, Malacii, Downtown, Răzvan Exarhu la trei rânduri de Vali Vijelie, manele live….Aţi înţeles ceva?)

PS. N-am ştiut de scandalul cu Mallul şi clanul Preda (nu mă uit la televizor decât pe Discovery şi NG, care încă n-au prezentat imagini de la eveniment). Cert e că au început să vină pe blog google-căutătorii de “mall cafteală preda” . Ca să nu mai zic că tiltul pare luat de la ştirile de aseară (Preda se dezlănţuie). Unde dai şi unde crapă.

LAST EDIT.

Traian Ungureanu – Cum îl mai cheamă pe Lăzăroiu

Am deschis cutia Pandorei? Toată presa vuieşte: Preda şi Lăzăroiu!!!

- Nu cumva sunt eu, Dictatorule?, întrebă Elvis1

- Tu ai zis, îi răspunse Dictatorul fixându-l cu privirea. Dragă Elvis, ştii care e problema ta? Eşti prea cerebral, gândeşti prea mult [...]]]>

- Adevăr vă spun eu vouă, copiii mei: cine va întinge în ostropel după mine, acela mă va vinde.

- Nu cumva sunt eu, Dictatorule?, întrebă Elvis¹

- Tu ai zis, îi răspunse Dictatorul fixându-l cu privirea. Dragă Elvis, ştii care e problema ta? Eşti prea cerebral, gândeşti prea mult cu capul nevestei. Adevărul e în inima ta, nu în mintea lui Pufulete. Pass me the salt. Şi cară-te!

Îi dădu sarea şi se ridică de la masă. Întoarse capul şi dădu peste privirea rece a lui Predoiu. Se îndreptă spre uşă şi mări pasul. Se mai uită o dată în spate, suficient cât să-l vadă pe Coldea rânjind sinistru. Simţi un fior pe şira spinării.

Fugi în dormitorul servitorilor prezidenţiali (pe care îl împărţea cu Pufulete şi cu Geoană, când acesta înnopta la Cotroceni), se aruncă în pat, cu faţa în pernă, şi izbucni într-un hohot de plâns sfâşietor. Plânse aşa timp de 10 minute (10 minute şi 23 de secunde, după cronometrul STS-ului).

Îi vâjâia capul, simţea că nu mai are aer, că se sufocă. Deschise fereastra. Îşi dădu jos pantalonii şi cămaşa şi rămase doar în chiloţi. Se trânti iar pe pat, luă Popeye-ul de pluş de la capul patului şi începu să urle la el, printre sughiţuri: Nu mă mai iubeşti, Stăpâne, nu mă mai iubeşti!

- Să nu dramatizăm, se auzi o voce din spate.

Era Măritul Dictator. Stătea în uşă, cu toţi generalii, coloneii, consilierii şi corespondenţii de presă în spatele lui.

- Acum mă credeţi? se întoarse Dictatorul către aceştia privindu-i cu subînţeles. Elvis, calmează-te, ia-ţi doctoria, îmbracă-te şi sună-i pe Iliescu şi Geoană.

- Nu, nu, nu! Nu vreau!

- Futu…Băga-mi…Ce pul… Piz… izbucni Măritul Dictator. Trase aer în piept, încercând să se calmeze. Se întoarse către cei din spatele lui (care îl priveau pe Elvis, îşi dădeau coate şi se hlizeau pe înfundate). Dragii mei, experimentul va începe peste două ore. Ne vedem în Salonul Undelor Radio. Acum am ceva de rezolvat.

Grupul începu să se împrăştie. Unii plecară imediat, alţii, mai curioşi, rămaseră în faţa uşii, numai pentru a da de privirea ameninţătoare a Dictatorului, îndeajuns pentru a-i convinge să facă stânga împrejur şi să o taie şi ei.

Ultimul plecă colonelul FSB care răspundea de România şi care astăzi, fiind marţi, se deghizase în femeie de serviciu (marţea şi joia era femeie de serviciu, lunea şi vinerea instalator, miercurea tipul de la gaze iar în weekend şi în zilele de sărbători legale tipul care închiriază snowmobile la Predeal).

Îndepărtându-se, colonelul Igor Igor Berezovski (era fiul unui miliardar, d-aia îl chema Igor Igor), nu-şi putu înfrâna curiozitatea şi mai întoarse o dată capul spre camera lui Elvis. Măritul Dictator îşi scosese cureaua, o făcuse în două şi se lovea cu ea încet şi ritmic peste coapsă.

Nori negri se adunau asupra Cotrocenilor. Cucuveaua Palatului², care stătea chiar în dreptul ferestrei dormitorului lui Elvis, făcu ochii şi mai mari decât de obicei. Apoi îi închise îngrozită, nu înainte de a exclama: Oh, Fuck!

¹ Cf sursei Matei 26-25; sursa Marcu nu aminteşte  nimic în raportul său despre acest dialog (hm, de reţinut: sursa nu pare de încredere, necesită reevaluare, eventual şocuri electrice şi prins degetele la uşă)

² S-a născut în mandatul Constantinescu, fiind rezultatul unei frumoase poveşti de dragoste dintre cucuveaua lui Iliescu şi Ciuvică.

Episodul anterior

UPDATE 1. Intenţia de vot la prezidenţiale: Măritul Dictator are 59%, Geoană 13% iar Oprescu 8%.

UPDATE 2. ŞTIAŢI CĂ?

UPDATE 3. Mi-am făcut blog! Iuhuuu! De când voiam să-mi fac blog şi să intru şi eu în rândul lumii!

- Elvise, ieşi bă din baie, că face domnu’ Pleşu pe el!

- It’s alright mamaaa! 

- Nu sunt mă-ta, sunt Predoiu. Silviu Predoiu. Hai bă Ştefan Bănică Junior, mai repede! Hai, că te cheamă Însuşi [...]]]> - Looove me tendeeer, loooove me true, I looove youuuu…

- Elvise, ieşi bă din baie, că face domnu’ Pleşu pe el!

- It’s alright mamaaa! 

- Nu sunt mă-ta, sunt Predoiu. Silviu Predoiu. Hai bă Ştefan Bănică Junior, mai repede! Hai, că te cheamă Însuşi Măritul Dictator.

Elvis ieşi din baie cu mişcări lascive din pelvis şi cu un microfon în mâna dreaptă.

- Elvis has left the bathroom, yeaaah! Gata, domnul Pleşu, e liber, nu mai ţopăiţi aşa. Da, domnule Predoiu, spuneţi! Ce vrea Măritul Dictator de la mine?

- Sună-i pe Iliescu şi Geoană şi cheamă-i încoa’. Tiranicul vrea să-i asculte. A deschis catalogul la întâmplare şi a nimerit chiar la ei pe pagină. De unde dracu’ ai microfonul ăla? 

- Ţineţi minte când ne-am îmbrăcat în zugravi şi ne-am dus să-i punem faianţa în baie lui CTP? Şi dumneavoastră mi-aţi dat microfonul să i-l pun la chiuvetă, în loc de sifon? Ei bine, nu i l-am pus. Looove me tendeeeer, looove me trueee! Deci, ce vreau să spun cu asta e că arta…înţelegeţi domnule colonel, arta… eram sub chiuvetă, cu microfonul în mână şi atunci m-a trăsnit….nu e o întâmplare, m-am gândit, e un semn, microfonul ăsta mă va ajuta să-mi transform renumele în prenume….mi-am găsit vocaţia, miningul în viaţă, cum ar spune Adriana sau cum ar spune Pleşu, dar în nemţeşte… Apropo, ştiţi că ăia de la STS fac lecţii de germană de la distanţă, cu Pleşu? Mă rog, de la distanţă mică, că parchează dubiţa Frutti Fresh chiar în faţa casei. Am fost odată cu ei, când eram în perioada de probă şi mă trimisese Măritul Dictator pe teren, să deprind tainele meseriei de şef SIE. Stăteau toţi în dubă, cu căştile la urechi şi repetau după Pleşu: Sein und Zeit, Raiffeissen, Dasein, Braun Silkeping… Şi mă rog, d-astea. Se enervau când le mai întrerupeau lecţiile Dinescu şi Cărtărescu, care se îmbătau dintr-o farfurie de fasole teci, făcută de Dinescu, şi începeau să cânte Zaraza… Anyway, să revenim. Aşa a ajuns microfonul la mine.

- Boule! D-aia trebuie să aştept până a doua zi de dimineaţă să-i citesc editorialele lui CTP, odată cu toţi fraierii. Şi cu Caţavencu ai făcut la fel, a zis nevastă-mea că divorţează dacă n-o mai fac să râdă marţi seara. Acuma trebuie să dau pe Radio ZU ca să aflu toate poantele din Caţavencu. Miercuri dimineaţă! Ce dracu era aşa greu să-i schimbi scrumiera lui Moţoc? Şi asta după ce ne-am chinuit trei luni să i-o pozăm şi să comandăm una identică la Sony. A stat Coldea o vară întreagă deghizat în gagică şi a făcut plajă pe bloc, numai ca să prindă un unghi bun şi un zoom decent. Dacă mai îmi faci o nefăcută d-asta, să-mi vii cu demisia în dinţi. Hai, cară-te, că m-am enervat!

Elvis făcu stânga împrejur şi se îndreptă spre Biroul Ovoidal, cântând: You can do anything but lay off of my blue suede shoes…

- Săru’mâna, Mărite Dictator. M-aţi chemat. Just wanna be your Teddy Bear / Put a chain around my neck…

Lui Coldea, care stătea la dreapta Măritului Dictator, începură să-i sticlească ochii:

- Divinule, pot să-i pun eu un lanţ în jurul gâtului?

- Not yet, not yet. Şi apoi, întorcându-se către Elvis:

- Elvise, uite ce vreau eu de la tine: îi suni pe Iliescu şi Geoană şi îi chemi încoace. Trebuie să-i ascult. Spune-le să aibă telefoanele încărcate, că noi nu avem aicea încărcător de Nokia. Şi să aibă minute. Vezi că Moşu’ e sărac şi cinstit, ăsta ar fi în stare să ne facă figura şi să dea numai bipuri. Deci, ai reţinut? Bateriile cu cinci liniuţe şi minim cinci euro pe cartelă, de fiecare, hai şapte, că poate-i pun să dea şi sms-uri.

 - Am înţeles, Mărite Dictator! Ce e în farfuria aia?

- Ostropel.

- Pot să înting şi eu? După Măria Ta.

(va urma)

UPDATE CU LINK-URI (pasiunea mea, linkteratura).

Nu cred că am mai râs vreodată aşa, citiţi toate comentariile (via Zoso)

O imagine cât o mie de cuvinte (la Cristian Pătrăşconiu)

TRU îi face vânt de pe bloc lui Costi Rogozanu

Doc despre Elvis

Se dau blogscaruri la Mihnea pe blog

- Calm, calm, Stolo, linişteşte-te. Aşază-te pe canapea şi zi mi tu mie cine te-a supărat. Aşa uşurel, pune căpşorul aici…aşa…şi picioruşele…Aşa…gu..gu…gu..gu…Aşa, să te mângâie tata. Hai, gura mare, doctoriaaa… Nu te mai strâmba, ştiu, e amară. Dacă ai şti câte [...]]]> - Zmeuse, deci eu mă retrag. Eu nu mai pot! 

- Calm, calm, Stolo, linişteşte-te. Aşază-te pe canapea şi zi mi tu mie cine te-a supărat. Aşa uşurel, pune căpşorul aici…aşa…şi picioruşele…Aşa…gu..gu…gu..gu…Aşa, să te mângâie tata. Hai, gura mare, doctoriaaa… Nu te mai strâmba, ştiu, e amară. Dacă ai şti câte doctorii amare am înghiţit eu în marinărie şi în politică… Vrei şi puţin siropel? Aşa, tâta mareee băiatu’… Hai, zi, ce ai mai păţit de data asta?

- Hhh..rre…bb…bbe…

- Gata. Linişteşte-te, numără până la zece, trage aer în piept şi încearcă să fii coerent. Deci, ce ţi-a făcut Hrebe?

- Păi stai să vezi. Deci eram la Senat cu negociatorii, jucam hoţii şi vardiştii.

- Ce făceaţi?

- Jucam hoţii şi vardiştii. Ce era să facem? Presa ne aştepta pe hol, să terminăm programul de guvernare. L-am terminat în fix trei minute. Nu puteam ieşi aşa repede. Aşa că am mai stat patru ore înăuntru, ca să zică ăia că lucrăm.

- Şi?

- Am jucat singur împotriva tuturor. Ei ai vrut toţi să fie hoţii, aşa că eu am rămas singur în echipa vardiştilor. Şi Hrebe m-a legat la ochi. Mi-a zis că aşa se joacă. M-a legat la ochi şi mi-a zis să număr până la 2012. După ce terminam de numărat puteam să mă dezleg şi să încep să-i caut.

- Şi? Ai numărat?

- Păi am numărat, ce era să fac? Când a terminat şi m-am dezlegat la ochi, ei erau toţi la masă, jucau Monopoly. Oprişan se certa cu Pinalti. Îi zicea: “Vrancea is mine by default, nu mă interesează că zarurile au fost aruncate”. 

 - Fair enough. Sunt reguli de bun simţ, pe care tu nu le înţelegi, dragă Stolo. Ok, să lăsăm asta. Nu mi se pare grav. Şi? Ce s-a mai întâmplat?

- Hrebe era supărat că trebuia să stea trei ture la puşcărie şi făceau toţi mişto de el. Şi eu mi-am permis să mă apropii de el, să-l ţintesc cu pixul cu care aveam de gând să măresc TVA-ul şi să-i zic, respectuos: “Pac. Pac. Eşti luat.” 

- Şi? Viezurele ce-a făcut? Cum a reacţionat?

- Viez….cum? Pardon, n-am înţeles.

- Nevermind. Zi mai departe, ce-a făcut Hrebe?

- S-a uitat la mine, a zâmbit, mi-a întors spatele şi a continuat să joace.

- Păi parcă ziceai că ţi-a făcut ceva. D-aia eşti supărat.

- Păi nu mi-a făcut nimic. Dar nu se ştie niciodată.

- Ăsta cine dracu’ mai e?

- MiniYou, PreaMarite Ahab, îndrăzni Valericus.

- MiniMe? Aha, mi-am adus aminte, mi l-au făcut cadou Vasile şi Radu… Aşa e, am vrut cel mai mic MiniMe. L-am văzut într-o emisiune [...]]]> Măritul Zeus îl privea insistent şi mirat pe piticul de birou.

- Ăsta cine dracu’ mai e?

- MiniYou, PreaMarite Ahab, îndrăzni Valericus.

- MiniMe? Aha, mi-am adus aminte, mi l-au făcut cadou Vasile şi Radu… Aşa e, am vrut cel mai mic MiniMe. L-am văzut într-o emisiune la Gheorghe şi mi-a plăcut că ţine la tăvăleală. La cât sunt eu de temperamental, am nevoie de jucării care sa nu se strice uşor. Da’ tot s-a stricat. La început nu zicea decât Yes cand trăgeai de inelul din spate. Asta era bine. Până când m-am întors odată de la inundaţii şi m-a întâmpinat în pantofi de lac şi costum. Am dat cu el de pământ, evident. De atunci vorbeşte încontinuu, pe fast forward. Nu înţeleg nimic din ce spune. Trebuie s-o rog pe Elena să-l deruleze în fiecare seară şi să-mi facă un rezumat. Uite, şi acum, turuie de juma’ de oră. Cred că s-o fi încins… Elena, pune-l în frapieră, să-l servim proaspăt mai târziu. Apropo, miroase a ars… şi nu e de la MiniMe.

- Mărite Stăpân, e de la iStolo, i s-a ars coolerul de la procesor. Trebuie să facem ceva, altfel e pierdut!

- Calmează-te Valericus, îi fac eu vant. Sau nu, mai bine scoate-l din priză. Şi ai grijă de el, pune-l bine în debara, că iar îl confundă Prigoană cu aspiratorul şi ni-l umple de praf.

- Mai Mult Ca Perfectule, cum rămâne cu Alesul? Dă-ne un semn!

- Auziţi, p-aia cu Bosforul v-am zis-o? Auzi tu, mi se arde electricu’ şi rămân, evident, fara cârmă. Iţi dai seama, nenicule, să cârmeşti din motoare? Cu o groază de petrol la bord şi tot ataţia blugi! Şi…

Elena, impertinentă şi frumoasă ca de obicei, îl trage de mânecă, îi flutură expeditiv din gene şi îi miaună la ureche:

- Prea Mărite Pisi, ai mai povestit-o p-asta, chiar aseară. Suntem atâţia aici, nu ne mai fierbe, zi-ne odată cine e Alesul!

- Daca zic Geoană, mă credeţi?

- Nu.

- Păi n-o să zic. Hă hă hă…. Alesul e…. Vreau suspans, atmosferă, sa bată tobele! De ce nu bat tobele? Unde e Patapievici? Tismăneanu? Liiceanu? Ungureanu I şi Ungureanu II? Hurezeanu? Cărtărescu? Lasaţi intelectualii să vină la mine! Să le dau vestea cea mare! Hai, toată lumea să se arunce de pe bloc, iooou, iooou! Valericus, citeşte-mi din Constituţie! Pot să mă aleg pe mine? Nuuu? Băga-mi-aş. Ieşiţi afară cu toţii! Sunt deprimat.

Episodul integral.

UPDATE. Ca să nu se arunce toţi intelectualii de pe bloc, în compensaţie la alianţa cu PSD, Băsescu l-a desemnat prim ministru pe Stolojenânţin. 

Sursa: Mediafax şi Ioan T Morar

- Păi şi ce faci Viorele, pe unde ieşi? Nu vezi că e Norica la uşă? De când a rămas şomeră o pun ăştia la tot [...]]]> - Hai mă Traiane, nu se face asta între cuscri! Şi oricum, nu ţi se pare cam perversă situaţia? De umilioare, nici nu mai zic.

- Păi şi ce faci Viorele, pe unde ieşi? Nu vezi că e Norica la uşă? De când a rămas şomeră o pun ăştia la tot felul de munci, ca să se simtă băgată în seamă. Acum se crede sergent de stradă, patrulează zilnic prin faţa restaurantului, în pas de gâscă. Hai, că nu mai e timp, trebuie să apară Călin dintr-un moment în altul. Hai, poţi să-ţi iei şi paharul de vin… şi-un trabuc….Ok, ok, scuze, nu m-am putut abţine. Ia şi un şerveţel şi un pix şi fă calcule cu procente şi mandate, ca să nu te plictiseşti… Hai, bagă capul la cutie..aşa…dă-te mai încoace…dă-te mă mai înspre mine, când îţi zic….hai, că nu mă descalţ…bine, eu ţi-am zis….fii atent, o să te calce pe mână….bineee, cum vrei…  Ssst, vine cineva la masa noastră….

- Salut, Mircea.

- Trei mandate….

- Ă, ce zici? Da, da, trei mandate. Asta e, vae victis… Ia loc. Bei ceva?

- Trei mandate…. Poftim? Aţi zis ceva? Trei mandate…

- Te-am întrebat dacă bei ceva, că de fumat ştiu că nu fumezi.

- Un Cappy de piersici.  Mda, trei mandate….

- Un Cappy de piersici…cum vrei tu. I-am zis şi lui Boc, îţi zic şi ţie: ce dracu preşedinte de partid e ăla care bea Cappy de piersici? Eu aşa am învăţat: eşti un adevărat preşedinte de partid abia de la a doua sticlă de whisky în sus… mă rog… Eşti cam încercănat, n-ai dormit bine? Eu am dormit ca un prunc. Îţi dai seama? Ea a trecut botezul electoral, ăştia au luat trei mandate în…ok, ok, gata, gata…linişteşte-te, linşteşte-te. Oricum, nu eşti singurul, s-a întâmplat şi la case mai mari. Mi-a citit mie Pleşu o poveste cu două lozuri…ştii, nu puteam să adorm seara fără să-mi spună cineva o poveste. Îţi dai seama? Cine ar fi crezut că dintre toţi consilierii mei, cel care ieşea în puterea nopţii de la mine din iatac era Pleşu, nu….ştii tu cine. Aştept pe cineva, aşa că nu poţi să stai mult. Va trebui să te rog să pleci. Oricum, mi-a părut bine să te revăd. O să-ţi simt lipsa. Lasă-l dracu de pai, că n-ai timp, dă-l peste cap!

- De ce mă goniţi? De ce? De ce? Vă deranjez? Pe cine aşt…aşte..aşteptaţi? Lăsaţi, ştiu că nu vreţi să-mi spuneţi…Nu? Nu-i aşa că nu vreţi să-mi spuneţi? Nu? Nu-i aşa? Aşa e, nu? Nu vreţi să-mi….

- Ho, calmează-te! Aşa e, nu vreau să-ţi spun. Auzi mă Mirceo, ştii că au făcut ăia de la Caţavencu lobby pe lângă mine să te pun prim….Nu, nu…gata, gata, calm, calm, stai jos, jos, culcat, liniştit… aşa…aşa…respiră adânc….ok….aşa….calm, calm băiatu’…bravo… Ok. Numără până la zece, gândeşte-te la ceva frumos, ridică-te şi pleacă, am treabă. Pa. A…Mircea! Mircea! Stai puţin. Am uitat ceva. Uite ce vreau să-ţi spun eu ţie…Trei mandate! Hă, hă, hă!

De văzut neapărat!

Editorial Emil Hurezeanu [...În 1907, un domn numit E.J. Smith, căpitan de vapor, scrie un raport după cum urmează: “N-am avut niciodată un accident.N-am asistat niciodată la naufragiul altora, cu atât mai puţin am fost eu însumi ameninţat de vreo nenorocire pe mare”. Aceste însemnări aparţin celui care în 1912 conducea transatlanticul Titanic. Autorul celui mai mare dezastru din istorie, căpitanul Smith, a avut încredere în viitor, bazată pe experienţe care l-au transformat într-un curcan ideal pentru Thanksgiving....]

“Gândesc şi pedalez… Ce chestie, nu credeam că pot sa le fac pe amândouă odată…. Ba chiar mai mult decât atât, pedalez şi gândesc şi, în acelaşi timp, mă gândesc că pedalez şi gândesc. Asta înseamnă că [...]]]> Mai erau câţiva metri până la pod…cam două lungimi de Porsche, gândi Calin, pedalând.

“Gândesc şi pedalez… Ce chestie, nu credeam că pot sa le fac pe amândouă odată…. Ba chiar mai mult decât atât, pedalez şi gândesc şi, în acelaşi timp, mă gândesc că pedalez şi gândesc. Asta înseamnă că am conştiinţa de sine? Deşi mai corect ar fi conştiinţa de mine, cred…. Nu? Ar fi o dovadă de schizofrenie galopantă să vorbesc despre mine la persoana a treia…. Întrebare: cum poţi sa dai dovadă de schizofrenie galopantă când tu pedalezi, nu galopezi? Băga-mi-aş, dacă nu mă certam cu Zmeus, acuma puteam să-i sun pe Patapievici, Pleşu şi Liiceanu şi să-i întreb. Asta e, unde dracu sunt intelectualii când ai nevoie de ei? Ce să fac, trebuie să gândesc singur, cu mânuţa mea…. Pe Zmeus îl doare în pixul lui Cărtărescu, când vrea să gândească, cheamă Sfânta Treime…<Liiceanule, fă-mi şi mie, mânca-ţi-aş, un silogism, că mie mi-e lene.> sau<Pleşule, vreau să cad pe gânduri da’ n-am timp, cazi tu în locul meu?> sau<Pata, desenează-mi un ponei roz, sa moară duşmanii mei de ciudă. Bă, şi fă-i şi un zbâc, ceva, pe cur…> Am încercat şi eu cu Atovărăşiţei şi… pula! Mi-a făcut o pictură murală cu Fenechiu în mărime naturală, pe funcţie de sfânt, numai că în loc de aură în jurul capului i-a desenat cinşpe steluţe. Şi ce era mai nasol, nicio zvastică pe cur.”

Deodată se auzi o bufnitură. Era o căprioara blondă, îi sărise în faţă. “Am lovit-o. O mai trăi? Să-i verific pulsul.” Îi luă mâna şi începu s-o mângâie uşor. Căprioara deschise ochii ameţită:

- Unde sunt? Ce s-a întâmplat?

“Fuck, ce-i zic? Nu-mi vine nimic. Cum scria în Ghidul de Conversaţie al lui Fincălştain? A! Am găsit!“

- Domnişoară, îţi plac sporturile cu pedale? Te pricepi? Îmi arăţi şi mie? Hi, hi.

Deodată se auzi un fâlfâit de aripi… “Corul Îngerilor, gândi Călin. De câte ori se aude fâlfâit de aripi înseamnă că a mai căzut un înger… ăsta o fi Avraamescu? Era şi timpul.”

- Nu, Stăpane, sunt eu, papagalul lui Fincălştain, Andronicus.

Speriată de papagal, căprioara blondă tresări şi dădu să se ridice, din reflex. Îşi aduse aminte că e rănită şi se lăsă din nou pe spate, gemând. Prea târziu. Din decolteul generos îi căzuse un bileţel roz.

- Stăpane, e o capcană, fugi! Uite bileţelul roz! ţipă exaltat Andronicus.

Călin, cu mâna tremurându-i de emoţie, luă bileţelul şi începu să citească:“Dragă Zmeus, dacă le spui la procurori să-l lase pe Don Sile Pietrol să se joace cu puţul în tărână. Pup. Al tău pe veci, Călin”

Brusc, venind de undeva din adâncurile fiinţei, îl năpădi un val de nostalgie… Cu lacrimile şiroindu-i pe obraji, repeta mecanic, în neştire: “Pup. Al tău pe veci, Călin. Pup. Al tău pe veci, Călin. Pup….”

Luat prin surprindere de această întorsătură neaşteptată a lucrurilor, papagalul Andronicus uită toate învăţăturile lui Fincălştain şi rămase în aer fâlfâind a pagubâ. Ea însăşi sări sprinţară în picioarele-i lungi (scenă la care toţi jurnaliştii din sală începură sî fluiere ţinându-se cu mâna de prohab şi să ţipe “Fute-o bă!”, spre dezgustul Sfântului Sinod, al Comisiei Europene, al iubitelor şi al nevestelor).

- Severuse, Avraamescule, săriţi, voinicii mei! urlă Ea Însăşi din adâncul decolteului.

Alertat de ţipete, Fatim îl luă pe MiniMe în braţe şi fugi spre locul accidentului politic, tipând: “Miţura! Miţura! Micuţule, smulge-mi tu părul din cap, că eu am mâinile ocupate.”

În acelaşi timp cu cei doi, ajunseră pe pod şi Fraţii Buzeşti ai Adunăturii, Severus & Avraamescu. Severus se uită la Fatim (care îl ţinea în braţe pe MiniMe) şi zise, lăsând să-i cadă Parkerul din mână:

- Sunt mâhnit. Totul e deşertăciune. N-are niciun rost.

Avraamescu dădu şi el cu ochii de icoana Extrem de Dreptei Alianţe, Fatim cu Pruncul. Începu să i se zbată un ochi, apoi şi al doilea, încleştă pumnul frângând Parkerul în două, privirea i se înceţoşă, simţi că-l ia ba cu friguri, ba cu călduri, mai apucă să urle:”Trădare!”, şi căzu într-o adâncă depresie.

- Pruncule, câte kile ai? rupse tăcerea Fatim, într-un moment de luciditate.

- Ultima oară cand m-a cântărit Turambar, de Sfântu Gheorghe, aveam în jur de 35-40. Da’ cred ca până în noiembrie ajung la 20, maxim 25. Sunt la cură.

- Piticule, eşti greu, nu cred că mai pot să te ţin.

Toată Adunatura, strânsă la locul accidentului, privi îngrozită spre cei doi şi ţipă:”Picăboc!” Fatim îi dădu drumul să cadă şi cu siguranţă că şi-ar fi spart ochelarii şi capul de caldarâm dacâ nu-l prindea Călin. Văzându-se în braţele lui Călin, piticul începu să gângurească, să-şi sugă degetul şi să dea fericit din picioruşe.

- S-au regăsit! oftă publicul în cor.

Molipsit de atmosfera de împăcare şi regăsire, Fatim se apropie de Avraamescu şi scoase un tub din buzunar:

- Întinde palma. E Rudotel. Se suge.

Călin era fericit. Aproape fericit. Simţea că-i lipseşte ceva dar nu-şi putea da seama ce. Deodată, o umbră îi atrase atenţia în capătul celălalt al podului. Era o siluetă. Inima începu să-i bată tare, mai să-i spargă pieptul. Simţi cum i se înmoaie genunchii de emoţie. I-l dădu pe MiniMe lui Severus.

- Ţine-l tu.

- Zmeus! îngăimă Călin cu vocea gâtuită de emoţia revederii.

- Călin!, strigă Zmeus, cu lacrimile curgându-i şiroaie pe obraji…de când s-a stricat iStolo n-am mai plâns aşa.

Îi despărţea o lungime de pod. Începură să alerge unul spre celălalt, cu braţele întinse. Şi cu încetinitorul, evident. Din cauza şuruburilor de la spate, Zmeus, şi a şuruburilor de la genunchi, Călin.
Emoţia publicului atinge paroxismul. Atât Adunătura lui Zmeus, cât şi Găştile de Interese cu Răspundere Limitată ale lui Don Sile Pietrol, tatăl spiritual al lui Călin, aşteaptă Marea Reîntâlnire cu emoţie şi lacrimi în ochi. Mai sunt zece paşi, nouă, opt … patru, trei, doi….

- Halt! Not so fast, Bibicilor!

- Felix! strigă ingrozită mulţimea.

Din episodul anterior: Zmeus si Calin sunt pe cale de a se impaca, Felix ii intrerupe si cere autonomie pentru [...]]]> Si ca sa nu va plictisiti cat timp stau pe tusa scriitorilor de bloguri, revin cu cel mai de succes articol (ca numar de vizualizari) al acestui blog, de la infiintare si pana acum:

Din episodul anterior: Zmeus si Calin sunt pe cale de a se impaca, Felix ii intrerupe si cere autonomie pentru Tinutul Securesc, Andon e pregatit sa activeze gaurile negre daca seful lui nu e ascultat.

Papagalul Andronicus se lasa pe umarul lui Calin si ii sopti ceva la ureche. Calin asculta atent, deveni ganditor, se uita tamp cand la Prea Maritul Zmeus, cand la Felix, si grai:
- Prea Marite Dictator, cer permisiunea sa spun si eu cateva cuvinte.
- Mai Mult Ca Perfectule, ii cunosc privirea asta. E de rau, zise Valericus, strecurandu-se langa Zmeus.
- Valericus, lasa-l sa vorbeasca. Astazi sunt generos.
- Prea Marite Zmeus, impacarea se amana. Mi-a zis Andronicus sa raman in stand by pana ajung aici si Fincalstain, Mircica si Adi. Sunt pe drum, trebuie sa ajunga dintr-un moment in altul. Nici nu termina bine de vorbit Calin, ca isi si facura aparitia cei trei.
- Era cat p-aci sa-l pacalesti pe Calin, Prea Marite Magellan. Noroc cu Felix ca v-a intrerupt, zise Fincalstain, privindu-l dojenitor si cu subinteles pe Calin. Autonomia Tinutului Securesc e doar una dintre cererile noastre. Mai avem si altele. Mircica, da Proiectul de Constitutie incoa’!
Mircica se uita suspicios in dreapta, in stanga, se apleca si scoase de la ciorap o foaie A4 impaturita.
- Boule, de ce ai bagat-o acolo? se rasti Fincalstain la el, dupa care privi in jur, vizibil jenat de gestul pupilului sau.
- Pai…ca sa nu ne fure ideile….coane F…F…Fincal…, se balbai Mircica, rosu ca racul.
- Ba, tie nu-ti fura nimeni ideile nici daca le lasi nesupravegheate in Ferentari sau le tii intr-o geanta deschisa in 139, tampitule! De ce dracu’ te-ar cauta pe tine cineva de idei in buzunar? Sau in alta parte? Fincalstain lua hartia nervos, o despaturi si i-o intinse lui Calin, nu inainte de a-i da una parinteste peste ceafa.
- Era s-o faci, Caline….Las’ ca dam noi militaria jos din pod. Gata, s-a dus libertatea de gandire… D-acum incolo in famiglia asta nu gandesc decat io! Si Don Sile Pietrol, evident. Si Papasa Ilici….Baga-mi-as, multi mai suntem…Hai, citeste Caline!
Calin isi drese vocea (efectul siropului de testosteron disparuse si vocea incepea sa-i semene cu a lui Traistariu):
- Proiect de Constitutie. Principii generale. Art. 1. Popor vine din latinul populus. Art. 2. Deci, poporul e populist. Art. 3. In consecinta, actiunile prin care se cere parerea poporului, numite in general alegeri sau referendum, sunt populiste. Art. 4. Noi nu suntem populisti. Art. 5. Noi nu vrem alegeri la care sa participe si poporul. Art. 6. Prea Marite Zmeus, lasa-ne sa ne alegem doar noi intre noi. Art. 7. Te rugam. Art. 8. Frumos. Art. 9. Daca nu asculti de. Art. 10. Vorba buna. Art 11. Felix si Andon vor activa gaurile negre. Art. 12. Daca nici asa nu merge. Art. 12bis. O vor activa pe. Dispozitii finale si tranzitorii. Robica Stamoiu.
- Deci, Prea Marite Zmeus, zisera toti in cor, da-ne slobozenia! Da-ne NUP-ul nostru cel de toate zilele! Da-ne bugetul! Si da-ne noua Doamne, licitatiile si fondurile europene! Amin, Marite Dictator.
- Asa cum le-am zis si sindicalistilor de la CFR, cand eram ministru, va zic si voua acuma: dragii mei, va dau p*la!
- Engage! striga Fincalstain catre Felix.
- Ce?
- Activeaza gaurile negre, boule!
- A, ok. Bideu, adu Acceleratorul! Bideu fugi pana dupa un tufis de la capatul podului si se intoarse cu Acceleratorul.
- Hm, credeam ca e ceva mai deosebit, cum dracu’ l-au facut elvetienii astia, ca zici ca-i romanesc, facut la Rulmentul Barlad….. Ciudat, parca l-am mai vazut undeva… zise Felix, luand Acceleratorul din mainile Bideului.
- Asta nu e Acceleratorul! sari Crim Antonescu. E iStolo!!! I-au schimbat lay-out-ul butoanelor dar slipii sunt aceiasi. Si PIB-ul e cam mic. Se vede ca a facut baie in apa rece.
- Boule, striga Felix la Bideu, ce ai facut cu Acceleratorul?
- Aport! se auzi vocea tunatoare a Prea Maritului Zmeus. Din intunericul noptii aparu un caine mare, negru, cu doua capete. Intr-unul din boturi tinea Acceleratorul, in celalalt un DVD pe care scria “Lista cu amantele parlamentarilor. Bonus: poze”.
- Cat voi dadeati din gura eu mi-am trimis cainele credincios sa-l urmareasca pe Bideu si sa vada unde ascunde Acceleratorul. Restul a fost floare la ureche, am luat Acceleratorul si in locul lui l-am pus pe iStolo tunat. Va fac cunostinta cu cainele meu. El e Mihai Razvan Maior, cel mai bun prieten al omului politic Eu. E de rasa, din parintii campioni. E fiul Securitatii, Mama Primordiala, Cateaua care ne-a fatat pe toti si al carei ADN il purtam.
La auzul numelui Securitatii, toti luara pozitie de salut.
- Si ce s-a intamplat cu Mama Noastra Primordiala, Securitatea, Prea Marite Zmeus?
- A ajuns la ingeri.
- Dumnezeu s-o ierte si Teoctist s-o reprimeasca in bratele sale! izbucnira in plans toti cei de fata. Dar absolut toti.
- Nu va intristati, copiii mei neascultatori. Ii e bine acolo unde e. De fapt nu e departe, e p-aci prin zona, joaca “Nu te supara Fraiere” cu Corul Ingerilor. Ii bate joc de joc, fiindca are pioni mai multi, imprastiati pe toata harta. Si mai si triseaza. Cand Corul Ingerilor ia o pauza de lectura si meditatie, Ea muta cate trei-patru casute o data. Iar cand ea adoarme sau e in misiune, Corul Ingerilor se cearta pe reguli si metodologie. Se cearta in cor, evident. D-aia ii si zice jocului “Nu te supara Fraiere”, ca ei sunt fraieri si se supara. N-ai cu cine… niste Ingeri… A, ca mi-adusei aminte….V-am dat vestea cea mare? Nu? A fatat iar. Noua generatie de politicieni. Sunt mici si dragalasi, sa-i vezi ce simpatici sunt cand dau din codite pe langa dulaii mai mari si latra la televizor… Iar cand nu latra, ling….
- Marite Felix, ii intrerupse Andon din reverie, iStolo s-a apropiat pe furis si mi-a inghitit gaurile negre!
Toti intoarsera privirile spre iStolo. Ce se va intampla? Va fi Sfarsitul Lumii sau doar Sfarsitul lui iStolo? Is this The End or just The iEnd? Singurul cu prezenta de spirit, Prea Maritul Zmeus, scoase mobilul…
- Ce faci, Mai Mult Ca Perfectule?
- Sun la 112, Intelectualii In Actiune. Pata e fizician de formatie, trebuie sa stie ce se intampla cand cel mai longeviv prim-ministru din umbra inghite doua gauri negre. Alo, Pata? Scuza-ma ca te deranjez, stiu ca nu-ti place sa ti se faca programul, ca vrei sa zici Stop si sa te reintorci la tine, sa-ti regasesti Centrul, undeva, intr-o casuta la munte, insa gandeste-te ca la telefon sunt chiar Eu Insumi. Iti dai seama? Te sun chiar Eu Insumi, fie-mi numele laudat! Da…da…stiu, hai nu-ti mai face sange rau, da-l dracu’ de ponei…la urma urmei nu era decat un ponei. Data viitoare sa fiti mai atenti, desenati si voi o casa, niste pomi, o floare, doi gradinari…da…da, mai tii minte? Si Lantul Amintirilor mi-a placut…ai dreptate, un pic cam manierist, si personajele nu prea bine conturate…mda, intr-adevar, modul de rezolvare a dilemei existentiale prin care trece personajul principal era cam fortat si abrupt…dar muzica, muzica facea tot filmul! L-am vazut pe vapor, am facut schimb de role cu niste maltezi. Ei ne-au dat Lantul Amintirilor Ma Chinuiesc, noi le-am dat doua filme de Sergiu Nicolaescu….le-a placut enorm ala cu brigadieri, in care viitorul Rege Duda de Karlstrasse joaca rolul unui inginer pe santier, la Canal. Da, a fost prima intalnire a lui Duda cu viitorii lui stramosi, elita interbelica, intemeietorii Romaniei Mari….Niciodata nu a fost mai aproape de ei. La un moment dat, cand sapa (trebuia sa sape de-adevaratelea, ca sa fie cat mai realist) s-a apropiat la cativa centimetri de un fost ministru in guvernul I. Ghe Duca si de un Stirbey…cum s-ar spune, mai avea putin si dadea de os domnesc. Dar l-a chemat tovarasul de la Comisia de Propaganda si Cultura sa-i zica un banc si sa bea o tuica impreuna. Sa lasam asta, si cum iti spuneam, draga Pata, noi le-am dat maltezilor doua filme, ei noua, unul. Mi-au ramas datori. M-au intrebat ce vreau in schimb, le-am zis ca deocamdata nimic, cine stie, poate ne vom intalni vreodata si isi sting ei datoria. Ceea ce s-a si intamplat saptamana trecuta… S-a mirat si Benedict; <Cum ba Traiane, Ordinul Cavalerilor de Malta pentru un film cu Duda? Ba, voi romanii sunteti dati dracului, iertata sa-mi fie expresia!> Asa….de ce te-am sunat, draga Pata…. Fii atent: iStolo, prim-ministrul nostru din umbra, din umbra veacurilor trecute, vreau sa zic, a inghitit doua gauri negre…stii cum face el cand inghite…cuarc, cuarc, una dupa alta ….si voiam sa stiu daca asta e Sfarsitul. Hai, ca tu le ai cu fizica si escatologia…Cum? Tegumentele sunt palide, dar la el asa sunt de obicei. Da, e galben si la ochi, dar ti-am zis, el a fost bolnav cand era mic si oricum asa arata el de obicei, ca si cum ar avea hepatita. Un albus de ou? Crud? Pai de unde pana mea sa iau un albus de ou crud la ora asta? Ma fut in el de Carrefour, vrei sa ma intalnesc iar cu tiganca aia imputita? Ok, pa….Ce faci? A, ok. fii atent ca Plesu pare el asa mai visator da’ memoreaza cartile…. Stie cati septari mai sunt in joc, cati decari, cati asi, nu retine doar figurile, retine si cartile mici…Am jucat cu el, bizantinii astia de viata, cu umor, par mai boemi asa, de felul lor dar sunt dati dracului, nu le scapa nimic. Ok, te las….Poftim? Pe porunci? Ce ti-a facut? Sa citesti Heiddeger intr-un picior, legat la ochi si sa pui zahar in motorina lu’ Siegfried? Ti-am zis eu ca e sugubat…Doar l-am avut consilier. Stai sa-ti zic…seara, pe holurile Cotrocenilor, se tupila pe dupa colt impreuna cu Pufulete si cand iesea iStolo din birou, Pufulete il tinea de vorba iar Plesu se strecura in spatele lui si ii dadea ceasul din BIOS inapoi cu 12 ore. Si o luau la fuga razand prin Palat, sa-mi trezeasca toti consilierii… Evident ca iStolo se ducea apoi sa-si bea cafeaua si sa inceapa o noua zi de munca….Atunci mi l-au uzat. Hai ca acum chiar te las. Si nu mai fi suparat cu poneiu’. Fruntea sus! Inapoi la argument! Asa te vreau. Hai pa.
- Ce-a zis Pata, Marite Dictator?
- A zis ca va fute-n gura daca va mai luati de poneiul lui. Si a zis ca tu, Adi, o sa te urci pe bicicleta lui Calin si o sa-mi aduci un albus de ou crud, de la Cornu. Hai, executarea! Ca va ia mama dracu’ pe toti si spalati puntea toata noaptea!

Toti il privesc curiosi si preocupati pe iStolo. Va exploda sau nu? iStolo, cu ochii goi (mai goi decat de obicei) se indreapta cu [...]]]> Din episodul anterior: iStolo inghite gaurile negre, Felix ramane fara Accelerator, Sfarsitul Lumii se apropie. Intelectualii in Actiune propun un albus de ou crud ca unica solutie de salvare.

Toti il privesc curiosi si preocupati pe iStolo. Va exploda sau nu? iStolo, cu ochii goi (mai goi decat de obicei) se indreapta cu ultimele-i puteri si mainile intinse a ruga spre Prea Maritul Zmeus.
- Atotcuprinzatorule Jedi, fie-ti mila, salveaza-ma! Nu albusul de ou e solutia, Pata s-a inselat. Suna-l pe Apolodor din Videle si spune-i sa vina repede incoace. Sa nu uite sa aduca si Programul De Guvernare, PDL-24-FUN. Ceva imi zice ca acolo e salvarea mea, ascunsa in paginile cu Directiile de Actiune. Vocile inca nu m-au lamurit in ce capitol e descantecul izbavitor dar ma incred ca flerul lu’ Matale va fuctio…func…functiona si ca vei descoperi antidotul.
- iStolo, flerul meu de a fi om politic imi spune ca esti pierdut. N-ai sens. Ca de directie nici nu poate fi vorba. Nici macar sa te plang nu-mi vine.
iStolo se opri brusc, cazu in genunchi si, zgaltait de frisoane, ridica mainile la cer.
- Mult Mai Fericitule Chiar Decat Preafericitul, am o viziune! Vad cerul albastru… si pe cer…
- Boule, ala e ecranul albastru! Asa mi-a zis Pam…Pamb..Bucc….Celalalt Armean. Mi-a zis: “Prea Maritule Arhitect de Sistem, cand iStolo va vedea ecranul albastru, atunci e groasa! E semnul Sfarsitului. 30 Noiembrie, Ultimul Bal.”
- Shut the fuck up, Prea Maritule! Mi se arata Calea si Adevarul! Vad in viitor!
- Ce vezi, Electrocasnicule?
- Vad o lupta. Vad Yesmenii in rosu tragand cu sageti galbene in Da-da-istii Portocalii… si mai vad una cu mopul si zece cu mapa… Mircea Cel Mare intra in Cetatea Victoria calare pe Tariceanu….Plebenciuc ii tine trena…
- Si pe Da-da-istii Mei ii vezi? Ce fac? Ei nu fac nimic? Dar Eu? Eu unde sunt? Pe Mine Ma vezi?
- Pe Matale nu Te vad prea bine. Si nici pe Da-da-istii lu’Matale. Prea Perfectule, Pam…Pamb…Bucc…Celalalt Armean a avut dreptate, e groasa.
- Trebuie sa existe o solutie. Pe Monica D’Arc o vezi? Nu-i asa ca vine Ea si ne salveaza?
- Nope. Arde pe rug, inconjurata de Corul Ingerilor, care canta prohodul.
- Asta e bine, Electrocasnicule. Daca arde pe rug, e bine. Poporul o vede cum arde pe rug? Daca o vede poporul cum arde pe rug, suntem salvati. Ce zice Poporul? Da-i dracu’ pe ceilalti, intoarce-te la Popor! Poporul ce face?
- E Popor cam cata frunza, cata iarba in Bucurestiul lui Apolodor. Adica mai deloc. E plecat in vacanta.
- Si n-a mai ramas nimic? Ce A Mai Ramas Din Popor ce zice?
- Ce A Mai Ramas Din Popor se uita si pune pariuri.
- Ce pariuri, Electrocasnicule?
- Unii zic ca pe rug arde Monica Columbeanu, altii ca dimpotriva, arde Simona Patruleasa. Se inseala si unii si altii Prea Maritule, eu cred ca e Gina Pistol.
Dialogul dintre Zmeus si Electrocasnic fu intrerupt de aparitia lui Apolodor din Videle. Era rosu in obraji, alergase pana aici, nu mai avea suflu, abia respira.
- Linisteste-te, Apolodoare. Trage aer in piept…hai, inspira, expira…
- Nu pot sa inspir Atotputernicule, nu pot decat sa expir. Gata, am expirat.
- Atunci odihneste-te. Aseaza-te jos…aci, pe bordura. Ai adus PDL-24-FUN?
- Nu. Nu dadea Marite Zmeus! Stai sa vezi ce mi s-a intamplat pe drum…

UPDATE. Un must read: “Cu Tariceanu, spre ruina”, TRU