O interesantă lectură pentru Adrian Năstase (“Votul celor din diaspora ar trebui sa aibă o greutate mai mică. Se impune o dezbatere pe acest subiect.) şi pentru cei care i-au înjurat pe românii din Republica Moldova şi pe cei din străinătate pentru votul de duminică şi care susţin că aceştia nu ar trebui să aibă drept de vot fiindcă nu locuiesc pe teritoriul României.
Constituţia României
ARTICOLUL 36
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
ARTICOLUL 62
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
ARTICOLUL 81
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Valeriu Stoica (Institutul de Studii Populare) la CADI – Eleutheria (Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională):
Prefraudarea reformei, Valeriu Stoica
Vezi mai multe video din Politica
via Aurelian
Parlamentul votează o lege. Legea ajunge la Preşedinţie pentru promulgare. Preşedintele fie este de acord cu legea aşa cum a fost votată de Parlament şi, o promulgă, fie nu este de acord şi o restituie Parlamentului pentru a fi reexaminată. Parlamentul o poate modifica sau nu şi o trimite iarăşi Preşedintelui, de data aceasta Preşedintele fiind obligat să o promulge. Dar dacă Preşedintele se enervează şi adoptă şi el o lege paralelă? Doar a fost ales de poporul român prin vot direct şi universal şi reprezintă toţi cetăţenii români, este autoritatea cu cea mai mare legitimitate, nu? Şi ce dacă Preşedintele nu are drept de iniţiativă legislativă, ce dacă nu poate modifica sau adopta legi ci doar refuza promulgarea o dată? La urma urmei dă-o pizda mă-sii de Constituţie, importantă e legitimitatea stabilită la televizor. Cine e mai mulţi are dreptate. Apropo, că uitai: legitimitatea o dă Constituţia, nu televiziunea.
Conform Constituţiei decizia de desemnare a candidatului penru funcţia de premier aparţine Preşedintelui ales liber prin vot direct şi universal. Decizia de a accepta sau nu nominalizarea făcută de Preşedinte aparţine Parlamentului. E un compromis între cele două autorităţi care reprezintă voinţa cetăţenilor români, voinţă exprimată liber, prin vot direct şi universal. Dacă cele două autorităţi nu ajung la niciun compromis după cel puţin două nominalizări, Preşedintele poate dizolva Parlamentul, ajungîndu-se astfel la alegeri anticipate.
Constituţia României
“ARTICOLUL 110
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
ARTICOLUL 103
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
ARTICOLUL 107
(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primuluiministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.”
Cu alte cuvinte, Guvernul Boc, chiar şi demis, va rămîne să organizeze alegerile prezidenţiale, însă pensiile speciale vor fi păstrate, cu votul PSD, PNL şi UDMR.
Ultimele comentarii
Categorii
- Bleenisme (115)
- D'ale mele (281)
- Diverse (142)
- Externe (1)
- Istoria lumii (1)
- Madame Blogary (20)
- Media (117)
- Muzica filme (2)
- Occident (2)
- Personale (5)
- Politică (468)
- Recomandari (6)
- Special (3)
- TOAW (17)
- Trolli (1)
Arhivă
- December 2011 (4)
- November 2011 (18)
- October 2011 (4)
- September 2011 (15)
- August 2011 (39)
- July 2011 (53)
- June 2011 (12)
- May 2011 (6)
- March 2011 (1)
- February 2011 (1)
- January 2011 (18)
- December 2010 (7)
- November 2010 (7)
- October 2010 (13)
- September 2010 (2)
- August 2010 (8)
- July 2010 (48)
- June 2010 (8)
- May 2010 (9)
- April 2010 (6)
- March 2010 (8)
- February 2010 (8)
- January 2010 (18)
- December 2009 (90)
- November 2009 (57)
- October 2009 (47)
- September 2009 (35)
- August 2009 (80)
- July 2009 (63)
- June 2009 (44)
- May 2009 (15)
- April 2009 (61)
- March 2009 (63)
- February 2009 (46)
- January 2009 (39)
- December 2008 (96)
- November 2008 (60)
- October 2008 (52)
- September 2008 (27)
- August 2008 (32)








