Abonaţi prin RSS
sorin ovidiu vantu
Lăcomia salvează România
26 noiembrie 2009
În sondaje Geoană are aproape nouă procente în faţa lui Băsescu, candidează în grup cu Johannis şi Crin Antonescu, are trei partide mari în spate, PSD, PNL şi UDMR, sprijinul lui Vadim (locul 4 ăn primul tur, cu peste 500 000 de voturi), aproape toate televiziunile (Realitatea TV, TVR1, TVR2, Antena 3, Antena 1, Antena 2 şamd), ziare, posturi de radio, site-uri politice, bloguri, mii de primari, structura teritorială şi logistica a două mari partide, oameni de afaceri, două institute de sondare etc.
Băsescu are de partea sa un singur partid (şi ăla demoralizat şi demobilizat), niciun candidat important din turul 1 care să-l sprijine, cîteva televiziuni de nişă sau cu audienţă scăzută (B1TV, OTV, Etno TV), pe marile televiziuni are embargou, e supus unui adevărat linşaj mediatic 24 din 24, nu-şi poate transmite mesajele decît prin intermediul unui site, a unui ziar şi cîtorva bloguri. Trebuie să fie agresiv, să atace pentru a recupera distanţa care îl desparte de Geoană, dar nu o poate face atîta timp cît electoratul vrea linişte, nu un scandalagiu notoriu. Singura sa şansă e să-şi provoace adversarul la cît mai multe confruntări directe, pe care însă acesta le evită constant, neacceptînd decît una singură.
7 decembrie
După numărătoarea oficială a voturilor, făcută de BEC, devine clar că Traian Băsescu a cîştigat al doilea mandat de preşedinte.
Ce a intervenit între timp, astfel încît Băsescu să se transforme dintr-o victimă sigură în învingător?
Eşti somn? Dormi liniştit, veghem noi pentru tine
Stavroghin (Sorin Ovidiu Vântu) se spovedeşte stareţului Tihon (Tapalagă):
DT: Si ce erati la inceput? Cum va descrieti?
SOV: Rechin e mult spus. Piranha? Ha, ha, ha (rade cu pofta)
DT: Piranel.
SOV: Ma rog, in bancul ala eram unul dintre piranha. Ma refer la anii 90.
DT: Unde sunteti acum, tot pe scara evolutiei subacvatice?
SOV: A……Somn.
DT: Somn? Adica sunteti in adormire?
SOV: Stau linistit in hruba mea, domnule.
DT: In ape adanci, in ape tulburi?
SOV: La locul meu. Nu tulburi. Nu tulburi, Stati, stati putin. Nu imi mai plac apele tulburi demult.
DT: De ce nu va mai plac? Acolo, pestii rapitori, pirahna, vaneaza cel mai bine.
SOV: Repet, nu imi mai plac apele tulburi demult.
Titlul articolului nu-mi aparţine. Este titlul unui comentariu de pe Hotnews, semnat Un român anonim. Un român anonim genial.
PS. Apropo de Stavroghin şi Tihon: despre atracţia puberă a mogulilor către imaginea romantică a demonului, despre frica lor ceea mai mare, despre ceea ce sînt şi de-a ce se joacă ei în oglindă vom mai vorbi (să-mi treacă oboseala şi lenea – adică oboseala, că lenea e veşnică).
PS. Şi că tot s-a terminat campania electorală, vom reveni şi la ficţiunile la care am renunţat acum un an. Geoană şi SOV merită o scenetă în saună (“Ah, zi-mi malefic, excită-mă, excită-mă, zi-mi “răule!” “Rrrhăule!” “Ahhh, aşaaa, bravo! Acum ţopăie, ţopăie, vreau să te văd ţopăind!”)
Întîlnirea SOV-Geoană. De ce?
La întrebarea lui Băsescu: “Ce aţi discutat la SOV acasă”, Einstein răspunde (rezum răspunsul lui): “M-am dus să-i explic de ce l-am făcut “malefic” în ziar”.
Un politician, preşedintele unuia dintre cele două mari partide din România, favorit în alegerile prezidenţiale, un politician pe care îl mai despărţeau trei zile de mandatul de preşedinte, îl caracterizează într-un interviu pe un influent om de afaceri, drept malefic şi turbulent. Nimic ieşit din comun, se întîmplă destul de des ca politicienii, mai ales în campania electorală, să facă astfel de declaraţii. De ce s-a simţit Geoană dator să se explice în faţa lui SOV? Nu putea să-i dea o astfel de explicaţie prin telefon, dacă tot simţea nevoia stringentă să se explice? Dacă e să credem versiunea lui Geoană (deşi nu sîntem idioţi), cum se poate justifica dorinţa lui Geoană de a se explica în faţa lui SOV? Cui simţi nevoia să te explici după o jignire şi nu oricum, ci printr-o vizită urgentă, acasă, seara?
Şi aici ajungem la declaraţia lui SOV de la Realitatea TV: “Eu cu domnul Geoană sîntem prieteni de patru ani”. Prietenia dintre cei doi e singura care poate justifica vizita lui Geoană. Cu alte cuvinte, SOV încearcă să drreagă busuoicul şi să justifice întîlnirea cu Geoană. Numai că SOV face o greşeală şi supralicitează: “Ne-am înţeles să se dezică de mine pentru a nu-i da muniţie electorală lui Băsescu.” Păi dacă s-au înţeles, ce nevoia mai era de o vizită în care Geoană să-şi ceară scuze pentru chestia cu “malefic şi turbulent”?
Şi, tot la capitolul SOV şi “damage controlul”, să nu uităm declaraţia acestuia despre o presupusă întîlnire cu Băsescu, în 2004, în parcarea din Tîncăbeşti (pe care Băsescu a infirmat-o). O declaraţie care vrea să minimalizeze întîlnirea cu Geoană de acum două seri şi să-i mai dea acestuia o mînă de ajutor.
Şi totuşi, de ce l-a chemat Vîntu pe Geoană la el, ştiind că e posibil ca întîlnirea lor să fie devoalată? De ce a răspuns Geoană chemării? Nu putea să mai aibă răbdarea trei zile? Dacă presupunem că SOV a vrut să-i întindă o capcană lui Geoană, cum a reuşit să-l convingă pe acesta să-l viziteze noaptea, cu o zi înainte de confruntarea finală şi chiar în ziua arestării lui Nicolae Popa? De ce n-a putut Geoană să refuze sau să-l amîne pe SOV, ştiind care sînt pierderile în cazul în care se află de întîlnirea lor?
(va urma)
A băgat colţii şi 4 minute nu i-a dat drumul
De la ora 16.00, în faţă la Ateneu, miting la care va participa şi Traian Băsescu.
UPDATE.
Tînărul plecat din România, din care a citat Geoană la cuvîntul de final, votează cu Băsescu şi îl acuză pe Geoană că e unul dintre cei care l-au făcut să-şi piardă speranţa în România.
Liana Alexandru – Scrisoare deschisă domnului Geoană
D-aia m-am dus eu la el să-i cer scuze, că nu mai circulau autobuzele la ora aia
L-am jignit şi m-am dus la el acasă să-mi cer scuze. E şchiop şi nu putea să vină el la mine, atîta drum pe jos. Că la ora aia tîrzie, din noapte, nu mai circulau preorăşeneştile şi taxiul e cam scump. Deci cam asta e…Iar cînd voi fi preşedinte cred cu tărie că voi da ordin ca RATB-ul să circule toată noaptea.
Imaginea decisivă
Un Mircea Geoană umil, ducîndu-se acasă la Vântu, cu căciula-n mîini. Asta e imaginea care va decide soarta acestor alegeri.
Ole, ole, Băsescu nu mai e! Am venit să-mi iau raţia de gaz… Mersi
- Cît ai salariul?
- 1200, domnu’ Sorin, să trăiţi! Cu atît am mai rămas după cele patru reduceri de pînă acum…
- Şi rata?
- Mult coane Ovidiu, după buget, adică 800, să trăiţi!
- Îmi pare rău, dar e criză, afacerea nu merge, pierderile-s mari… Mă văd nevoit să reduc iar salariile cu 50%.
- Păi şi eu ce fac, să trăiţi, coane Dinu, cum plătesc eu o rată de 800 dintr-un salariu de 600, să trăiţi?
- Să nu mai pui semnul întrebării la să trăiesc, că nu mai vezi nici ăia 600, editorialistule!
- Îmi cer iertare, să trăiţi, domnule Profesor, să trăiţi!
- Hai, că mi-au trecut nervii… Uite, ar fi totuşi o soluţie să nu-ţi scad salariul şi să nu-ţi pierzi casa, maşina şi nevasta.
- Care, şefu’, să tră… Care, şefu?
- Dacă îmi revin financiar nu vă mai scad salariile. Am găsit o oportunitate de afaceri. Profit nelimitat, risc zero, investiţii…doar umane, ca să zic aşa. Dacă-mi iese, om mă fac, om te fac. Adică, redevenim, cum s-ar spune.
- Da’ şefu, nu mă mai fierbe, zi-mi calea şi adevărul!
- Păi, uite care e problema: dacă am trăi într-o ţară liberă şi civilizată aş putea fura în linişte şi înţelegere Poşta, CEC-ul, rîul, ramul, pungile de gaz, petrolul, curentul şi restul. Dar noi trăim într-o dictatură condusă de un conflictogen votat de ţigani, alcoolici, drogaţi şi prostituate. Şi pînă nu scăpăm de dictatură, nu pot să fac nimic. Deci va trebui ori să-ţi scad salariul, ori să te dau afară.
- Coane, şi nu se poate face nimic?
- Hm…ar fi ceva. Şi tu ai putea să ajuţi…
- Şefu’, zi-mi cum! Fac orice, numai zi-mi, nu mă mai fierbe!
Noul Cotidianul
Noul Cotidianul
Slow Forward a venit cu ideea, eu am dus-o mai departe.
UPDATE. A plecat şi Simona Tache de la Cotidianul. Pînă acum avem aşa:
Accidentele cu mulţi morţi aduc audienţă
E normal ca la un accident cu o grămadă de morţi să se strîngă lumea. Dacă te arunci în cap de la balcon se vor strînge mulţi vecini în jurul tău. Dar va fi pentru ultima oară. O să angajeze redacţii de unică folosinţă şi o să le dea afară zilnic, ca să aibă audienţă? [...]
Cotidianul a murit! Trăiască Săptămîna! (update-uri în timp oarecum real)
Unul dintre şefii de secţie de la Cotidianul: Care sînt criteriile pe baza cărora aţi evaluat activitatea lui Cristi Pătrăşconiu?
Cornel Nistorescu: Niciodată n-am avut un criteriu. Sper să nu urmezi tu.
Notă: Cristian Pătrăşconiu a fost
Petru Romoşan către Mirela Corlăţan: “Vă asigur că vă scot din presă!”
După ce articolul Mirelei Corlăţan “Petru Romoşan, turnătorul lui Horia Bernea şi al lui Ion Negoiţescu” a fost scos din Cotidianul odată cu venirea la conducerea ziarului a lui Cornel Nistorescu (articolul nu mai poate fi accesat decît dacă ştii link-ul) iată că prietenul lui Nistorescu prinde curaj. Mai exact, o ameninţă pe Mirela Corlăţan [...]
Trustul Realitatea-Caţavencu…
…este o afacere pentru Sorin Ovidiu Vântu în măsura în care îl poate utiliza ca mijloc de şantaj şi trafic de influenţă la adresa clasei politice. Vântu, ca şi Patriciu, a investit în presă în momentul în care a început să aibă probleme cu justiţia şi a realizat că “investiţia” directă în politicieni nu mai [...]
Cotidianul, Spaima Puţii
“Figura bălaie cu privire de viţică muşcată de muscă…”
“…e cel mult al treilea canal, dă de Nutzy! Vale adâncă între ţâţe, ruj întins cu şpaclu, poşetă scumpă, pantof cu toc, picior peste picior (dar numai până în zona în care nu se zăresc şunculiţele)…”
“Pentru o fată plecată singură din Căcănaţii-Afumaţi este o mare performanţă.”
““Hai sictir”, [...]
Comentarii recente