Distribuţia voturilor:

[...]]]> După ce ne-am speriat că FSN-ul s-ar fi refăcut, iată că astăzi am răsuflat uşuraţi: FSN-ul nu s-a refăcut. În schimb Alianţa pentru Democraţie si Dă-i si Luptă Împotriva Dictaturii dă semne de viaţă. PSD-PNL-UDMR au votat împotriva ingerinţelor Justiţiei în afacerile lui Adrian Năstase.

Distribuţia voturilor:

DA, Năstase e deasupra legii: PSD-PC: 70, PNL: 34, UDMR: 8, Minorităţi: 2, PD-L: 1 (Nicolae Stan – jud. Olt – la ce faţă inteligentă are individul, eu cred că n-a ştiut ce se votează)

NU, Năstase nu e deasupra legii: PD-L: 90, Minorităţi: 6, PSD-PC: 2, PNL: 2

Abţineri: UDMR: 6, Minorităţi: 2, PSD-PC: 1, PNL: 1

Numele a cîtorva dintre cei care au zis “DA, Năstase e deasupra legii”:

Teodor Atanasiu (PNL)

Sergiu Andon (PSD-PC)

Mihăiţă Calimente (PNL)

Tudor Chiuariu (PNL)

Nicolae Bănicioiu (PSD-PC)

Victor Paul Dobre (PNL)

Hunor Kelemen (UDMR)

Viorel Hrebenciuc (PSD-PC)

Bogdan Olteanu (PNL)

Oana Niculescu-Mizil (PSD-PC)

Cristina Pocora (PNL) – păcat

Eugen Nicolicea (PSD-PC)

Călin Popescu Tăriceanu (PNL)

Culiţă Tărîţă (PSD-PC)

Nini Săpunaru (PNL)

Ioan Timiş (PNL)

Mihai Voicu (PNL)

Nicolae Stan (PD-L)

Numele a cîtorva dintre cei care au zis “NU, Năstase nu e deasupra legii”:

Roberta Anastase (PD-L)

Sulfina Barbu (PD-L) – n-am votat-o degeaba astă toamnă

Costică Canacheu (PD-L)

Cătălin Croitoru (PD-L)

Alina Gorghiu (PNL – Bucureşti) – o surpriză plăcută

Vasile Mocanu (PSD-PC – Jud. Iaşi)

Varujan Pambuccian (Minorităţi)

Gheorghe-Mirel Taloş (PNL – Jud. Sălaj)

Sever Voinescu (PD-L)

Mugurel Surupăceanu (PSD – Jud. Gorj)

UPDATE.

Tot astăzi a picat şi proiectul privind organizarea şi funcţionarea scoietăţilor publice de televiziune şi radio. PSD şi PNL au votat iar împreună.

Ce propunea acest proiect?

- reducerea numărului de membri desemnaţi în CA de către grupurile parlamentare de la opt la şapte;

- numirea a doi membri în CA din rîndurile societăţii civile;

- obligaţia ca niciunul dintre membrii numiţi să nu facă parte din vreo formaţiune politică;

- condiţia ca membrii numiţi să nu facă parte din Parlament sau Guvern;

- separarea funcţiei de Preşedinte al CA de cea de Director General.

Distribuţia voturilor:

PENTRU:

PD-L: 83

ÎMPOTRIVĂ:

PSD-PC: 75, PNL: 38, UDMR: 16.

Cîţiva dintre cei care au votat împotriva depolitizării TVR şi SRR:

Cristian Adomniţei (PNL)

Sergiu Andon (PSD-PC)

Teodor Atanasiu (PNL)

Nicolae Bănicioiu (PSD-PC)

Laszlo Borbely (UDMR)

Mihăiţă Calimente (PNL)

Victor Paul Dobre (PNL)

Alina Gorghiu (PNL)

Viorel Hrebenciuc (PSD-PC)

Hunor Kelemen (UDMR)

Dan Motreanu (PNL)

Oana Niculescu-Mizil (PSD-PC)

Bogdan Olteanu (PNL)

Cristina Pocora (PNL) – era deja de aşteptat, un roboţel ambiţios şi disciplinat (sînt curios dacă după vot ăstora mai tineri le aruncă bucăţele de caşcaval)

Călin Popescu-Tăriceanu (PNL)

Nini Săpunaru (PNL)

Mihai Voicu (PNL)

Realitatea TV a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că prin ceea ce face este mai nocivă decât OTV-ul. Abordează cu mijloacele OTV-ului subiecte de BBC sau CNN. Una e să fii un urangutan agresiv [...]]]> Tatulici: “Eu nu practic cea mai veche meserie din lume, ca prostituatele….”

Realitatea TV a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că prin ceea ce face este mai nocivă decât OTV-ul. Abordează cu mijloacele OTV-ului subiecte de BBC sau CNN. Una e să fii un urangutan agresiv atunci când vorbeşti despre Tolea şi Ciumac şi alta atunci când vorbeşti despre legislaţia şi politica unei ţări. Prin gravitatea şi importanţa subiectelor pe care le abordează, repet, nocivitatea efectelor este infinit mai mare în cazul Realităţii TV, o aşa zisă televiziune quality.

Emisiunea de luni seară, de pe Realitatea TV, despre codurile penal şi civil, s-ar fi putut numi foarte bine “Conjuraţia imbecililor” Cu trei excepţii (membrii comisiei care a lucrat la cele două coduri şi Buhuceanu de la Accept), emisiunea a fost plină de ei. Iar Mihai Tatulici şi Emma Zeicescu s-au întrecut în isterie, aroganţă, mitocănie, tendenţiozitate şi populism găunos. Mădălin Voicu (care a avut una dintre cele mai josnice intervenţii pe care mi-a fost dat să le văd la TV), Monica Tatoiu (în nota obişnuită – fără comentarii), Tudor Chiuariu şi încă un preot şi un avocat cărora nu le-am reţinut numele au dus la rândul lor discuţia la nivelul cel mai de jos posibil. Însă de departe cea mai penibilă performanţă i-a aparţinut lui Tatulici, un monument de cretinism infatuat.

Vorbind foarte serios, se poate dovedi, cu imaginile în faţă, că “argumentele” lui Tatulici erau acelea ale unui urangutan, făcând abstracţie de limbajul relativ articulat al individului. Limbaj oricum inutil. Tatulici, colega sa şi majoritatea invitaţilor îşi puteau la fel de bine exprima ideile şi prin semne, răgete sau grohăieli. Nu s-ar fi pierdut nimic din semnificaţie. Şi nu glumesc absolut deloc. De fapt, cred că ar trebui făcut un experiment: să se vadă dacă între ceea ce exprimă Realitatea TV prin limbaj articulat şi ceea ce ar exprima Realitatea TV prin încruntări, agitat de membre superioare, răgete şi grohăieli există vreo diferenţă în percepţia şi înţelegerea telespectatorului.

Sunt de admirat cei doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei pentru calmitate şi inteligenţă. În locul lor mi-ar fi fost imposibil să rezist unui asemenea tir concentrat de isterii, mârlănii şi imbecilităţi şi să fiu capabil să-mi păstrez luciditatea şi coerenţa discursului. Culmea e că la final Tatulici i-a acuzat că sunt frustraţi şi au o gândire simplistă. Tocmai el, modelul prostituatei, al frustratului cu pretenţii de Kant, creier de urangutan şi caracter de eichmann.

Nu zic că cei doi jurişti aveau dreptate în tot ceea au susţinut. Însă nu le-a fost opus niciun argument raţional, dar absolut niciunul. Aşa că efectele emisiunii sunt nu numai nocive dar şi perverse: pentru românul simplu (şi aici includ şi o parte dintre jurnalişti), cu mentalitate de Can Can, peşte pe televizor şi OTV, lucrurile sunt clare: Codurile sunt importate din Ioropa şi atacă morala, tradiţia ortodoxă, pe Ştefan cel Mare, sfinţenia, meleagul, plaiul şi fibra verde a românismului. Pentru oamenii ceva mai educaţi, cu o mentalitate ceva mai aerisită şi inteligenţă peste medie spectacolul dat de Tatulici, Tatoiu, Becali, preotul din studio, avocatul şi Mădălin Voicu e atât de revoltător iar argumentele respectivilor sunt atât de bolovănoase încât e dispus să dea automat dreptate celeilalte părţi, care a dat dovadă de bun simţ şi civilitate în argumentaţie şi discurs. Dacă ai de ales între un urangutan şi un om inteligent, eşti dispus să dai dreptate celui de al doilea, chiar dacă probabil argumentele lui nu sunt cele mai solide. Fiindcă argumentele lui, îna cest caz, capătă o aparenţă de soliditate datorită contextului.

PS. Scriu articolul ăsta chiar la finalul emisiunii. Mi-a fost greu să scriu rândurile astea şi mă mir că am reuşit să-mi găsesc cât de cât cuvintele (nu şi coerenţa). E un sentiment care nu se poate descrie. E un amestec de şoc, scârbă, revoltă, resemnare şi neputinţă.

PS 2. De reţinut şi rating stunt-ul cu Becali şi Buhuceanu (reprezentant al Accept, ONG care apără drepturile homosexualilor). Cei doi au fost băgaţi în direct în acelaşi timp, deşi subiectul nu era homosexualitatea. Realizatorii emisiunii au vrut o încăierare pentru audienţă. Buhuceanu a fost invitat să vorbească despre incest şi căsătorie iar Becali despre incest şi logodna la aromâni. Era clar că nu exista nicio justificare pentru invitarea celor doi în direct, în acelaşi timp. Realizatorii nici măcar nu au fost capabili să-şi mascheze cât de cât intenţiile. Nu mai vorbesc despre zâmbetele satisfăcute ale Emmei Zeicescu atunci când cei doi s-au încăierat. Paradoxal, Becali a fost mai liniştit şi mai relaxat decât de obicei şi oricum, mult mai liniştit, relaxat şi raţional decât Tatulici şi Emma Zeicesccu (care probabil că s-au şi supărat pe el pentru relativul non-combat). Justificarea iniţială a invitării lui Becali a fost: “Hai să vedem cum e logodna la aromâni.” Răspunsul lui Becali a fost simplu şi dezarmant: “Ca la români.” Ca să nu mai zic că Becali nu e nici cel mai educat, nici cel mai inteligent şi nici cel mai reprezentativ aromân. Şi ne mai plângem că italienii se uită doar la hoţii şi violatorii noştri, nu şi la valorile noastre. Jurnaliştii români nu sunt cu nimic diferiţi de jurnaliştii şi politicienii italieni: pentru ei aromâni înseamnă doar Becali.

Mirel Axinte

(articolele serioase, în care înjur serios, aplicat şi cu simţ de răspundere, le semnez cu numele real)

UPDATE. Înregistrarea emisiunii.

Şi iată-mă devenind dintr-un scriitor de link-uri, un plagiator de link-uri. 

Poate că mai pe la iarnă, când voi avea mai mult timp şi dispoziţia necesară, mă voi reapuca să scriu [...]]]> Preiau două link-uri de la Cristian Pătrăşconiu, din categoria must read: La trecut şi Liviu Antonesei.

Şi iată-mă devenind dintr-un scriitor de link-uri, un plagiator de link-uri. 

Poate că mai pe la iarnă, când voi avea mai mult timp şi dispoziţia necesară, mă voi reapuca să scriu pe blogul ăsta şi altceva în afară de scurte stupidităţi politice. Îi iau şi mă iau prea în serios (ceea ce mi se întâmplă destul de rar). Şi sper să scot blogul definitiv şi irevocabil din circuitul mic, monoman şi monoton al blogurilor politice (v-am mai ameninţat o dată, dar aşa se întâmplă, când nu ai nimic de zis bagi şi tu ceva politică – când n-ai dispoziţia necesară pentru Pink Floyd, asculţi o manea, când n-ai mintea destul de limpede pentru Kubrick, te uiţi la o bătaie cu înjurături între suporterii stelişti şi dinamovişti, când nu ai decât o idee mică, proastă şi cu bube-n cap, o faci idee politică şi o fluturi pe blog).